De ce să învăţăm o limbă străină?
“My name’s Diana. What’s your name?” Profesoara ţi-a pus întrebarea şi aşteaptă, cu un zâmbet binevoitor, răspunsul. „Mihai”, răspunzi scurt şi emoţionat în faţa celor opt necunoscuţi (colegii tăi de grupă de engleză), dar apoi prinzi curaj, îţi vine în minte că ai putea să împrumuţi cuvintele folosite de ea şi să îţi „elaborezi” răspunsul, aşa că reiei: „My name’s Mihai. Mike”, glumeşti „englezindu-te”. „And what … , Mike?” N-ai înţeles. Ce-o fi zis, ce te-a întrebat? Ce să răspunzi, dacă n-ai înţeles? Ce jenant… Bâigui ceva. Dar ea zâmbeşte încurajator. Repetă întrebarea. De data asta înţelegi un cuvânt: „like”. Deduci că te întreabă ce-ţi place, probabil. Îţi place să mergi la sală după serviciu. Dar cum se zice „merg” în engleză? Sau „sală”. Nu ştii. Ce frustrant. Ce să zici? Decizi să răspunzi cu un singur cuvânt pe care îl ştii de la televizor: „Sports”. Nu e exact mers la sală, dar tot pe-acolo. Câţiva dintre ceilalţi fac un „Aaa” şi dau din cap aprobator: şi lor le place sportul. Profesoara face un comentariu din care nu înţelegi decât tonul admirativ şi ridică degetul cel mare: OK.
Tocmai ai comunicat ceva despre tine într-o limbă pe care nu o ştii. În prima zi de curs, în doar un minut. Un minut în care te-ai simţit, pe rând, alert, capabil, nedumerit, îngrijorat, stingherit, uşurat, bucuros, frustrat, apreciat, mulţumit. O succesiune rapidă de stări, puţin derutantă, ca într-un joc în care, per ansamblu, te-ai descurcat. E jocul învăţării unei limbi străine după metoda comunicativă, în care poţi să contezi pe imersiune totală în limba respectivă (de la primul minut de curs, se comunică doar în acea limbă) şi pe un profesor dotat atât cu bunăvoinţă, cât şi cu un arsenal de tehnici (de la gestică la expresii faciale) menite să te ajute constant să înţelegi ce ţi se spune şi să îţi confirme că te faci înţeles.
Ce pierzi şi ce câştigi în acest joc? Pierzi, cu siguranţă, şederea în „zona ta de confort”. Căci nu e deloc comod să fii mereu vigilent, atent să prinzi din zbor cuvinte cunoscute, rapid în a intui sensuri necunoscute, priceput în a-ţi gestiona teama de greşeli sau frustrarea că nu te poţi exprima perfect, iute în a decide cum să simplifici, aproximezi şi transmiţi eficient ce vrei să spui. Pierzi, cu siguranţă, comoditatea, şi te expui riscului de a părea neştiutor sau caraghios. Ce câştigi, însă, este enorm de important. Cei care au studiat beneficiile învăţării unei limbi străine afirmă că învăţarea altei limbi
ne face mai creativi, sporindu-ne capacitatea de a găsi soluţii, de a rezolva probleme (în exemplul de mai sus, Mihai a trebuit să găsească rapid o soluţie la problema vocabularului limitat de care dispunea pentru a comunica ceea ce voia să exprime)
ne stimulează activitatea cerebrală, ajutându-ne să facem asociaţii de idei, conexiuni noi între ce ştim şi ce învăţăm (în exemplul de mai sus, Mihai a preluat „din zbor” formula prin care profesoara s-a prezentat, „My name’s…”, completând-o corect cu numele lui)
ne îmbunătăţeşte memoria şi capacitatea de a memora, prin expunerea la cuvinte noi sau la „formule” gramaticale precum topica (ordinea cuvintelor) într-o propoziţie interogativă
ne acutizează spiritul de observaţie, prin exersarea reflexului de a identifica cuvinte ne/cunoscute sau mici greşeli (în exemplul de mai sus, Mihai a sesizat, în a doua întrebare care i s-a pus, un cuvânt cunoscut care i-a permis să desluşească înţelesul întregii întrebări)
ne sporeşte capacitatea de a lua decizii, prin aceea că trebuie să selectăm permanent ce dorim să comunicăm şi să stabilim cum o putem face (în exemplul de mai sus, Mihai a trebuit să decidă repede cum anume simplifică, aproximează şi transmite ceea ce dorea el să exprime)
ne consolidează încrederea în sine, prin reconfirmarea repetată a capacităţii noastre de a ne face înţeleşi şi de a transmite un mesaj fie şi cu mijloace lingvistice limitate (în exemplul de mai sus, Mihai a primit reacţii aprobatoare de la ceilalţi cursanţi, la ceva ce reuşise să comunice)
În plus, printre avantajele secundare ale învăţării unei limbi străine după metoda comunicativă folosită de International House Bucureşti se numără şi acelea că
în grupa de cursanţi în care eşti repartizat, cunoşti oameni noi şi îţi formezi relaţii noi;
însuşindu-ţi o limbă străină, adaugi la portofoliul profesional o abilitate pentru care vei fi apreciat şi promovat, la locul de muncă;
aflat în contact cu materialele de curs (texte din manuale, înregistrări audio/video), îţi lărgeşti orizontul de cunoştinţe generale, integrând aspectele culturale specifice limbii străine pe care o înveţi.
Nu în ultimul rând, aşa cum subliniază un articol din The New York Times intitulat “Why Bilinguals Are Smarter”, faptul de a fi bilingv, de a vorbi şi o limbă străină pe lângă limba maternă, are avantaje pentru sănătatea cerebrală: învăţarea unei limbi străine activează funcţia executivă a creierului, cea responsabilă cu planificarea şi rezolvarea problemelor, sporeşte puterea de concentrare şi previne eficient îmbătrânirea creierului şi senilitatea.
Aşadar, start game: ieşi din zona ta de confort, renunţă la comoditate şi angajează-te într-unul dintre cele mai palpitante şi avantajoase jocuri – jocul învăţării unei limbi străine.
International House Bucureşti organizează cursuri de limbi străine pentru adulţi atât în companii, cât şi în cele trei centre IH din Bucureşti. Cere informaţii la: receptie@ih.ro.
Surse:
www.fluentu.com
https://etoninstitute.com
www.nytimes.com
