Autoare: Ilinca Stroe
Diferențe lingvistice, diferențe culturale
Ce sunt structurile cu sequence of tenses
Traducerea cu sequence of tenses
Raportarea la momentul vorbirii în engleză
Raportarea la Timp – română versus engleză
Filologia comparată este un domeniu care rezervă celui ce îl explorează descoperiri surprinzătoare. Deoarece compararea cuvintelor, structurilor gramaticale sau a topicii din două limbi distincte poate releva diferențe culturale sau chiar de mentalitate care ne deschid ochii, cu nouă înțelegere, asupra acestui mare și fascinant personaj: celălalt. Cel din altă parte. Cel care vorbește altă limbă și vede lumea altfel. Minunatul necunoscut.
Compararea românei cu engleza este, astăzi, grație predominanței limbii lui Dickens și Hemingway, nu doar foarte la îndemână, ci și (aproape) necesară, pentru o nație ai cărei tineri vorbesc ceea ce colocvial numim „rongleză”. Ce are engleza diferit? Care dintre aceste diferențe ne influențează? Ce aport (intelectual, cultural, etic, etc.) ne aduc particularitățile englezei?
Pentru a descoperi puțin din conținutul acestui creuzet lingvistic, ne propunem în prezenta însemnare să ne concentrăm asupra unor structuri care țin de concordanța/corespondența timpurilor – sequence of tenses. Structurile respective apar în momentul în care redăm ceea ce ni s-a spus, la un moment dat din trecut, folosind un verb de raportare (a spune, a răspunde, a promite, a preciza, etc.) pentru a prezenta cele spuse.
De exemplu, „Smaranda mi-a spus că Luiza vine la 7”. Ca să traducem corect în engleză această frază, trebuie să plasăm foarte bine în timp momentele acțiunilor: când mi-a spus Smaranda, când vine Luiza și când rostesc eu, vorbitorul, acest enunț? Dacă momentul enunțului e ora 6, atunci putem păstra timpurile verbale din română: „Smaranda told me that Luiza is coming at 7”. Dacă însă momentul enunțului e ora 8, atunci e necesar, pentru o traducere corectă, să folosim în engleză alt timp verbal decât în română: „Smaranda told me that Luiza was coming at 7”.
Așadar, în engleză redarea unui mesaj se face, pe de o parte, din perspectiva momentului vorbirii și, pe de alta, fixând clar celelalte acțiuni în timp prin raportare la momentul vorbirii. Dacă în exemplul menționat „vine” este, cronologic vorbind, anterior momentului vorbirii, atunci timpul prezent din română (vine) trebuie redat în engleză prin trecut (was coming).
Să analizăm alt exemplu, pentru clarificare:
„Mihai mi-a spus că Mara a plecat” / „Mihai told me that Mara had left.”
Momentul când eu, vorbitorul, rostesc acest enunț: ora 18:00.
Momentul când mi-a spus Mihai: ora 16:00 – timpul trecut/perfect compus în română, a spus, trecut în engleză, told.
Momentul când a plecat Mara: ora 14:00 – timpul trecut/perfect compus în română, a plecat, dar mai mult ca perfect în engleză, had left.
Ce observăm? Româna, aici, nu face clar diferențierea (crono)logică dintre momentul când mi s-a spus și momentul când Mara a plecat. Prin folosirea perfectului compus pentru ambele acțiuni, în ciuda faptului că ele nu se petrec concomitent, româna nu indică neambiguu faptul că Mara a plecat înainte să mi se spună. Pe când engleza punctează cu precizie momentul plecatului, folosind pentru el nu trecutul, ci un timp verbal anterior acestuia: mai mult ca perfectul („trecutul trecutului”).
Iată și alte cazuri când, mizând pe imprecizia din română, am putea fi tentați să traducem literal în engleză structuri de genul acesta, fără a ne da seama că în engleză ar trebui poate folosite alte timpuri, depinzând de raportarea cu exactitate la momentul vorbirii. Vom marca cu roșu traducerile literale și cu verde traducerile posibil (mai) corecte.
Robert m-a asigurat că știe ce face.
Robert assured me that he knows what he is doing.
Robert assured me that he knew what he was doing.
Dan mi-a zis că o să mă sune Cati.
Dan told me that Cati will/is going to call me.
Dan told me that Cati would/was going to call me.
Când am vorbit cu ea, tanti Aura mi-a zis că merge la doctor.
When we talked, auntie Aura told me she is going to the doctor’s.
When we talked, auntie Aura told me she was going to the doctor’s.
Desigur, regulile detaliate ale corespondenței timpurilor se învață și pun în practică la curs. Ce e însă de reținut, când comparăm aceste structuri în română și în engleză, este că româna pare mai „neglijentă” în privința cronologiei, mai tolerantă la imprecizie temporală. Pe când engleza cere exactitate în ordonarea cronologică a acțiunilor despre care vorbim. Este aici, poate, o diferență de viziune asupra Timpului. Conform acestor structuri, se pare că într-un fel ne raportăm noi, românii, la timp – poate mai mioritic, mai idealist, mai „aerian”, și în altul se raportează vorbitorii nativi de engleză – mai practic, mai ancorat. Food for thought, așa-i?
International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612.
