International House București împlinește 20 de ani: fișa de parcurs a unui succes bine meritat   Autor: Ilinca Stroe   În 2002, un mic dar ambițios furnizor de cursuri de engleză și de română pentru străini, ROM Communicate, lua o decizie care avea să-i marcheze destinul pe piața românească de profil, atât de neașezată și nesigură, la vremea aceea, în țara noastră: să se afilieze la o organizație din top 3 mondial în domeniul predării limbilor străine. Organizația aflată în (cordială) rivalitate cu însuși British Council; organizația notorie în branșă pentru inovație în metodologie și în teacher training: International House. Astăzi, o rețea globală cu sediul central la Londra și 160 de centre-membru în peste 52 de țări.   La sfârșitul lui 2002, International House (IH) București pornea la drum cu un sediu mic, o mână de clienți corporate, o tonă de tenacitate și o remarcabilă viziune pe termen lung. Restul chiar este istorie, iar istoria arată așa:   2005 –  începem să organizăm și cursuri pentru copii   2008 –  ne afiliem la EAQUALS (Evaluation and Accreditation of Quality Language Services)   2009 –  înființăm divizia de cursuri pentru copii, English Kids Academy (EKA)   2016 –  obținem Locul I (învățământ în domeniul cultural) în Topul Național al Firmelor   2017 –  ocupăm Locul I (învățământ în domeniul cultural) în Top Afaceri România   2017-   EKA primește premiul pentru Cel mai Bun Centru de Pregătire la Categoria Step-by-step („Preparation Centre Awards”, concurs organizat de Cambridge Assessment English)   2018 – ni se acordă 11/12 puncte de excelență la inspecția EAQUALS   2018 –  primim premiul pentru Excelență în Predare de la iStudy Guide   2018 – ocupăm Locul I (după productivitate) în Topul Național al Firmelor Private din România   2018 –  lansăm Conferințele EKA, ce vor aduce în fața publicului din România experți mondiali din domeniul educațional, cum ar fi Diana Graber sau Dr. Mary Aiken   2019 –  primim din nou premiul pentru Excelență în Predare de la iStudy Guide   2019 –  înființăm Centrul de Teacher Training, singurul din România acreditat să ofere toate cele 3 module ale cursului DELTA (echivalentul unui Master în predarea limbii engleze)   2020 –  decidem afilierea English Kids Academy la Programul RULER perfectat de Yale Centre for Emotional Intelligence   2020 – înființăm divizia de cursuri de germană pentru copii, Die Deutsche Akademie Bukarest   2020 –  lansăm PITO (Platformă Integrată de Training Online), în premieră în România   2020 –  ni se acordă statutul de Gold Preparation Centre de la Cambridge Assessment English pentru EKA   2020 – obținem Locul I (după cifra de afaceri) în Topul Național al Firmelor Private din România   2021 – EKA primește   distincția de Laureat al Orașului București din partea agenției de sondare a pieței Șoimii   2021 – inaugurăm platforma de feedback online, în premieră în România   2021 –  ni se re-acordă statutul de Gold Preparation Centre de la Cambridge Assessment English pentru EKA   2022 –  încheiem parteneriate cu Universitatea Româno-Americană și cu Brightway®, furnizor de programe de dezvoltare profesională și personală pentru clienți corporate   Cum am ajuns până aici? Pe o piață dură, competitivă și încă riscantă, cum e piața românească, o afacere locală tinde să aibă, din nefericire, soarta unui meteorit: un parcurs poate spectaculos, însă scurt.   Totuși, noi nu doar că am împlinit 20 de ani de existență în România, dar am și atins următorii indicatori de performanță: Ÿ 400 de companii-client Ÿ 28.600 de cursanți Ÿ 388.700 de ore predate Ÿ creștere de la 6 profesori în 2003 la 150 astăzi în toată țara Ÿ 96.5% rată de satisfacție a cursanților, în ultimul an   Dacă ar fi să căutăm, retrospectiv, „secretul” supraviețuirii și chiar prosperării noastre inclusiv pe durata a două crize (cea economică din 2008-2010 și actuala pandemie declanșată în martie 2020), ne-am da seama că acesta constă în inovație. Nu am încetat niciodată să învățăm și să ne dezvoltăm, iar în momente de cumpănă am ales să facem un efort în plus și un pas înainte – fie că era vorba de înființarea unei noi divizii sau de lansarea unui nou produs educațional. Inovația a fost și rămâne cheia dezvoltării continue, pentru noi.   Dar valoarea și succesul unei companii sunt date nu doar de cifre reci, ci și de aprecierea, atașamentul și chiar afecțiunea oamenilor cu care lucrează compania.   Așadar, cum ne văd colaboratorii? Glenn Standish, Director de Studii la IH Torún, susține periodic cursuri la IH București și mărturisește că l-au cucerit la noi profesionalismul, echipa extraordinară și atmosfera plăcută. Alex Tilbury, visiting Teacher Trainer la noi de 15 ani, e plăcut impresionat de seriozitatea cu care abordăm dezvoltarea profesională, ca și de cât de plăcut și eficient lucrează cu personalul didactic și administrativ al IH București.   Cum ne văd angajații? Un număr de profesori de engleză și-au exprimat public impresiile, iar dintre aceștia Amanda Moroz, profesoară nativă, observă că centrul nostru este unul modern, care oferă resurse și materiale valoroase, adoptă abordări și metodologii inovatoare și are angajați prietenoși care se susțin reciproc și sunt permanent încurajați să se dezvolte.   Într-adevăr, unii dintre profesorii noștri au făcut carieră la IH București, cu un parcurs lung și frumos. Irina Mutu, de exemplu, predă engleză copiilor aici de 8 ani și nu-și poate imagina alt loc de muncă. Iar Dana Onofrei, de 9 ani la noi, își amintește cum a promovat de la junior la senior teacher și mărturisește că se simte la noi ca într-o „familie minunată” de colegi mereu gata să îi dea o mână de ajutor.   Și cum ne văd clienții? I-am întrebat recent pe reprezentanții companiilor-client în care susținem cursuri cum li se pare colaborarea cu noi. Cei de la Holcim o văd ca pe o tradiție, deja. Reprezentanta Skanska Construction consideră că avem o colaborare excelentă, apreciind îndeosebi calitatea profesorilor, interacțiunea cu echipa IH și căldura pe care o investim în pregătirea cursurilor. Training Managerul de la ING, unde

Autor: Ilinca Stroe   Se spune că cea mai eficientă reclamă este „word-of-mouth advertising”: marketingul din gură-n gură. De exemplu: te-ai dus la o mică băcănie de cartier şi nu doar că ai găsit produse bune, ci ai şi fost tratat cu amabilitate, poate chiar ţi s-a făcut o ofertă specială sau ai primit un mic cadou din partea casei. Încântat/ă de experienţa pozitivă, le spui tuturor vecinilor şi prietenilor despre mica băcănie, iar ei, fiindcă au încredere în discernământul tău, devin, la rândul lor, clienţi ai magazinului respectiv. Marketingul din gură-n gură funcţionează între egali, de la client (mulţumit) la client (nou) şi se bazează pe încrederea în recomandarea făcută de un cunoscut. Iar pe vreme de pandemie se desfăşoară în foarte mare măsură şi online: prin comentarii, review-uri şi recenzii postate de consumatori pe pagini de Internet, pe forumuri ori pe reţele de socializare. Aceste „vorbe din gură-n gură” online sunt exact ce a început să urmărească şi contorizeze o iniţiativă de sondare a pieţei prezentă în mai multe ţări (România, Grecia, Cehia, Polonia, Italia) şi intitulată „Şoimii” („Orlové” în cehă, „Aquile” în italiană, etc.). Pe durata unui an, „Şoimii” au monitorizat menţionarea pe website-uri a companiilor înregistrate în România în diverse industrii şi, folosind un software automatizat, personal uman, precum şi o formulă de calcul pentru evaluarea ratingurilor companiilor, au alcătuit câte un clasament al businessurilor monitorizate pentru fiecare domeniu de activitate: sănătate, frumuseţe, sport, arhitectură, alimentaţie, divertisment, financiar, imobiliar, natură, turism, instalaţii, transporturi, asigurări, ş.a.m.d. În domeniul educaţiei, pentru clasamentul celor mai  bine cotate companii au fost incluse 11593 de firme, scanate opiniile clienţilor de pe 776002 site-uri, inclusiv Google Maps şi Facebook, şi analizate peste 810571 de review-uri. Rezultatul? English Kids Academy (EKA) nu doar că s-a calificat printre cele doar 1000 (din iniţial 11593) de companii care au atins punctajul minim de 8 din maximumul de 10 puncte posibile, ci chiar a obţinut Distincţie datorită ratingului de 9,5 puncte, precum şi statutul de Laureat în Oraşul Bucureşti. Evaluările pozitive ale clienţilor EKA, aşa cum au fost ele exprimate în decurs de 1 an pe internet, ne propulsează ca lider de piaţă bucureştean în domeniul educaţional din întreaga Românie. Şi suntem, în acest clasament, ne mândrim să o spunem, în companie selectă: alături de co-laureaţi precum Librăria Humanitas Cişmigiu, Tiffin University Romania, Seneca Anticafe, Magazinul Muzica, Editura Medicală, etc. Lecţiile deschise urmate de feedback, informările lunare către părinţi, sesiunile periodice de coaching cu aceştia şi mai ales #maimultdecâtengleza pe care o oferim consecvent (prin workshopuri despre parenting, prin cluburi ca Young Readers Community sau concursuri ca The Fresh Voice of EKA) – toate acestea dovedesc că merită tot efortul, toată creativitatea pe care echipa EKA o investeşte constant pentru a rămâne mereu sensibilă, mereu receptivă la nevoile clienţilor. O companie hotărâtă să îşi dezvolte continuu competenţele, în pas cu ultimele cerinţe ale clienţilor săi, promovată, iată, chiar de către aceştia drept lider în educaţie, în România. Mulţumim şi vă rămânem parteneri devotaţi! English Kids Academy (EKA) oferă cursuri de limba engleză față în față, hybrid şi online pentru copii de 4 – 18 ani, pe întreaga durată a anului şcolar. Cursurile EKA sunt singurele din România prin care se implementează programul RULER de dezvoltare a inteligenţei emoţionale, iniţiat de Yale University. Pentru înscrieri şi informaţii, contactaţi englezapentrucopii@ih.ro.  

Autor: Ilinca Stroe Pe 24 octombrie 2020, English Kids Academy (EKA) şi Editura Niculescu au co-organizat a III-a ediţie a Conferinţelor EKA desfăşurate, din 2018 încoace, sub tema „Copilul meu şi tehnologiile”. Cu înţelegerea că gestionarea relaţiei copilului cu tehnologia este una dintre provocările majore ale parentajului, în ziua de azi, evenimentul a răspuns acestei provocări şi, date fiind circumstanţele impuse de pandemie, a avut loc în întregime online. Gazdă ne-a fost Directorul EKA, Mihai Laurenţiu Gânj, iar speakerul principal – Diana Graber, din Statele Unite. Diana este co-fondatoarea Cyber Civics, program de educaţie digitală pentru copii implementat în 47 de state din SUA, în cadrul căruia ea însăşi predă noţiuni de cyber-etică şi cetăţenie digitală copiilor de gimnaziu cu vârste cuprinse între 11 şi 13 ani. De asemenea, Diana este autoarea volumului Raising Humans in the Digital World: Helping Kids Build a Healthy Relationship with Technology (Harper Collins, 2019), pe care Editura Niculescu l-a tradus în limba română sub titlul Copiii în era digitală. Cum îi ajutăm să aibă o relaţie sănătoasă cu tehnologia. Prin intermediul platformei Zoom, pe ecran ne întâmpină, cu un sfert de oră înainte de începerea conferinţei, gazda evenimentului şi, din însorita California, Diana Graber. Experta în educaţie digitală verifică la răstimpuri conţinutul derulat pe ecran, video clipuri promoţionale ce prefaţează conferinţa, şi îşi revede notiţele. Arată concentrată, stăpână pe sine, şi totuşi emană un aer binevoitor, de-o cordialitate proaspătă, tonică. La orele 18, cu un zâmbet care cucereşte pe loc, începe: „relaţia copilului cu tehnologia se construieşte asemenea unei case”. Fundaţia: între 0 şi 6/7 ani. Consumul de tehnologie al copiilor de vârstă fragedă este în prezent alarmant de ridicat. În pandemie, timpul de ecran al preşcolarilor a ajuns la 6 ore pe zi – 6 ore de conţinut non-educaţional. Deşi impactul pe termen lung al acestei realităţi rămâne deocamdată o necunoscută, copiii părând subiecţi ai unui mare experiment de durată, ce s-a observat deja este că prin consumul excesiv de tehnologie copiii capătă probleme legate de lipsa de atenţie şi îşi pierd abilitatea de a percepe emoţii (de exemplu, de a citi emoţiile exprimate printr-o expresie facială). Pe scurt: consumul excesiv de tehnologie în rândul preşcolarilor duce la scăderea abilităţii acestora de a simţi empatie. Ce e de făcut? Co-consumaţi: fiţi partenerul de ecran al copilului. Vizualizaţi împreună clipuri, fiţi alături de el/ea în videoconferinţe cu familia sau prietenii, comentaţi, schimbaţi impresii despre ce vedeţi pe ecran, faceţi lucruri online împreună: descărcaţi poze sau cărţi, creaţi un fotoblog, selectaţi muzică pentru o petrecere, etc. Staţi-i permanent alături, atunci când se află în faţa unui ecran. În acest fel, aveţi controlul asupra timpului de ecran şi îi puteţi ghida „activitatea electronică” astfel încât să fie plăcută, lipsită de riscuri şi productivă. Stâlpii de susţinere: între 7 şi 13 ani. Continuaţi să fiţi partenerul de ecran al copilului şi să faceţi din timpul de ecran timp petrecut împreună. Fiind astfel principalul lui/ei ghid în ce priveşte utilizarea tehnologiei, aveţi grijă să construiţi cei 4 stâlpi pe care trebuie să se bazeze relaţia cu tehnologia a copilului de îndată ce acesta devine utilizator independent. Reputaţia. Faceţi-l conştient pe copil de importanţa unei bune reputaţii online. Spuneţi-i că orice postăm rămâne online, accesibil practic oricui şi că, astăzi, universităţile şi angajatorii verifică profilurile online ale candidaţilor ca parte a procesului de selecţie. Subliniaţi faptul că social media trebuie folosită cu discernământ şi că va fi responsabilitatea lui, a copilului, să îşi menţină o bună reputaţie online, pentru a-şi asigura un viitor reuşit. (O idee practică de activitate de conştientizare: invitaţi-l pe copil să aleagă 3 cunoscuţi – rude, prieteni de familie – şi să le cerceteze profilul online, evaluând cât de pozitivă/negativă e reputaţia lor.) Timpul de ecran. Studiile efectuate recent arată că un timp de ecran ridicat atrage după sine un nivel scăzut de stare de bine. Pe de altă parte, şi timpul de ecran insuficient corespunde unui nivel scăzut de stare de bine. Pentru ca aceasta din urmă să existe, e nevoie de echilibru: un timp de ecran rezonabil, adică 2,5 ore pe zi. Cum ne încadrăm în acest interval? Două idei practice au fost menţionate. Întâi, se poate realiza între părinte şi copil un „contract privind tehnologia”, în care se specifică numărul de ore care compun timpul de ecran zilnic şi, eventual, intervalul din zi în care se consumă orele de ecran (nu înainte de culcare). Apoi, îi puteţi propune copilului o „screen vacation” (pauză de ecran sau minivacanţă fără ecran): invitaţi-l să alcătuiască o listă de dorinţe cuprinzând activităţi (mers la zoo, jucat baschet, picnic în parc, etc.) pe care să le realizeze în intervalul fără ecran (fie 24 de ore, fie un weekend întreg). Astfel, timpul petrecut fără tehnologie nu va fi resimţit ca o privaţiune, ci ca un prilej de a face lucruri pe care copilul şi le dorea mai demult. Relaţiile. „Copiii nu sunt dependenţi de ecrane, sunt dependenţi unul de altul” – şi, probabil, de un anumit gen sau mijloc de relaţionare. Prin reţele de socializare ca Instagram, Snapchat sau TikTok (top 3 în preferinţele adolescenţilor de astăzi), ei obţin satisfacţia like-urilor (care, însă, le şi produc stresul de a fi permanent plăcuţi), în vreme ce prin jocuri video în reţea gustă colaborarea, dar şi rivalitatea (fiind însă expuşi la riscuri legate de identitatea reală şi scopurile posibil dubioase ale jucătorilor din reţea). Cum le asigurăm copiilor aceste elemente în condiţii de siguranţă? Din nou, cheia e să faceţi lucruri împreună: organizaţi acum, pe timp de pandemie, o „petrecere în pijamale” cu familia, pe Skype; propuneţi-i copilului un joc video în competiţie doar cu verii sau vecinii lui; îndrumaţi-l spre realizarea unui proiect colectiv (de exemplu, articol pe Wikipedia) în echipă cu colegii. Găsiţi acele mijloace neriscante de a-i oferi copilului genul de relaţionare electronică de care are nevoie, astfel încât să utilizeze tehnologia cu plăcere, dar şi în deplină siguranţă. Confidenţialitatea. „Nimic din online nu e gratis, plătim cu datele noastre personale”. Faceţi-l pe copil conştient de

Autor: Ilinca Stroe  Diana Graber este o californiană cu ani de zile de experienţă în predarea educaţiei digitale pentru sute de copii de 11-14 ani din şcoli gimnaziale din SUA, Canada, Noua Zeelandă, etc. Programul de educaţie digitală în cadrul căruia se desfăşoară cursurile gimnaziale respective se intitulează Cyber Civics şi este însoţit de CyberWise, un portofoliu de resurse electronice dedicat părinţilor şi familiilor. În plus, doamna Graber este şi autoarea volumului Raising Humans in the Digital World: Helping Kids Build a Healthy Relationship with Technology (HarperCollins Leadership, 2019), volum tradus şi publicat anul acesta de editura Niculescu, sub titlul Copiii în era digitală. Cum îi ajutăm să aibă o relaţie sănătoasă cu tehnologia. Dacă o parte a publicului de la noi a avut ocazia să discute cu doamna Graber în cadrul celei de a III-a conferinţe din seria „Copilul meu şi tehnologiile”, co-organizată la sfârşitul lui octombrie 2020 de English Kids Academy, majoritatea părinţilor români vor putea beneficia de sfaturile acestei specialiste referitoare la creşterea copiilor în era digitală prin intermediul cărţii sale, amintite mai sus. Volumul pleacă de la o realitate care cu greu mai poate fi contestată: fiii şi fiicele generaţiei de părinţi de astăzi sunt „nativi digitali”; s-au născut în epoca tehnologiei, cresc cu aceasta, iar ea face parte cu naturaleţe din viaţa lor, pentru ei neexistând o separaţie între ceea ce pentru non-nativii digitali înseamnă „viaţă virtuală” versus „viaţă reală”. Aşa stând lucrurile, relaţia copiilor noştri cu tehnologia ţine de însăşi creşterea copiilor; gestionarea ei cade în sarcina părinţilor, fiind, efectiv, una din responsabilităţile noastre de parenting. Diana Graber ne încurajează să abordăm aceasta sarcină în felul următor: întrucât copiii pot deveni cetăţeni digitali cel mai devreme la 13 ani (vârsta legală pentru deschiderea unui cont de social media – Facebook, Instagram, TikTok, etc.), treaba noastră este să îi pregătim dinainte pentru acel pas. Dacă asemănăm intrarea lor în social media cu instalarea într-o casă, responsabilitatea noastră este să pregătim casa respectivă pentru a fi locuită, să o amenajăm astfel încât traiul în ea să fie sigur şi confortabil. Fundaţia casei o reprezintă formarea abilităţilor sociale, cultivarea empatiei şi modelarea gândirii etice. Ele asigură capacitatea copilului de a-şi închega relaţii bune şi sănătoase cu semenii înainte de a începe să interacţioneze cu alţii exclusiv în mediul virtual. Atenţie, aceasta nu presupune neutilizarea tehnologiei, ci folosirea ei benefică, pentru a dezvolta empatia şi abilităţile sociale ale copilului – de exemplu, vorbind cu bunicii pe Skype, schimbând emailuri cu rude aflate departe, creând albume foto digitale pentru familie, etc. Esenţial e ca părintele împreună cu copilul să folosească tehnologia pentru a întreţine relaţia cu apropiaţii. Odată ce am construit fundaţia, trebuie să-i ridicăm casei o structură de rezistenţă constând din patru stâlpi: reputaţia, timpul de ecran, relaţiile şi confidenţialitatea. Reputaţia se referă la profilul digital pe care şi-l alcătuieşte copilul prin ceea ce postează online: sunt lucruri care îi fac cinste, care fac impresie bună, sau lucruri care peste 10 ani îi vor dăuna şi de care se va ruşina? Timpul de ecran (termen prin care înţelegem smartphone, computer, tabletă şi chiar TV) trebuie calibrat cu grijă, în funcţie de vârstă, astfel încât copilul nici să nu devină dependent, nici să nu fie privat de beneficiile tehnologiei. În ce priveşte relaţiile, copilul trebuie, pe de o parte, să ştie să întreţină relaţii sociale pozitive prin intermediul tehnologiei şi, pe de altă parte, să fie pregătit să reacţioneze la relaţii nocive ce rezultă în cyberbullying, grooming, sexting, trolling, etc. În fine, confidenţialitatea este un „bun” pe care copilul îl are de gestionat şi de apărat, în existenţa sa de cetăţean digital – este el suficient de conştient de importanţa (ne)dezvăluirii datelor personale online? Părinţii primesc în volumul Dianei Graber sfaturi despre toate aceste aspecte şi, în plus, belşug de idei practice de activităţi ce pot soluţiona cele mai frecvente probleme. De pildă: copilul petrece prea mult timp cu ecranele? Invită-l să ţină un „jurnal de o zi” detaliat, unde să noteze tot ceea ce face într-un interval de 24 de ore; va constata uimit cât timp de ecran petrece într-o zi şi va vrea el însuşi să îl reducă. Altă problemă: copilul postează „prostioare” care peste ani riscă să îi ştirbească reputaţia online? Invită-l să caute pe Google, după nume, trei cunoscuţi şi să discute cele descoperite despre aceştia – au ei un profil online bun sau nu tocmai? Şi altă problemă: copilul te presează să îl laşi să îşi deschidă un cont de social media pentru că „toată lumea are deja”. Invită-l ca mai întâi să îţi pregătească o prezentare în PowerPoint despre reţeaua socială respectivă, incluzând termenii de utilizare, politica de confidenţialitate, beneficii, riscuri, etc. Mai presus de orice, cartea Dianei Graber, este o pledoarie bine temperată pentru folosirea benefică a tehnologiei: abundă exemplele pozitive (şi, într-adevăr, impresionante) despre reuşitele pe care le pot avea copiii ca utilizatori de tehnologie, de la crearea de vloguri de succes la inventarea de noi aplicaţii. Toate acele „fructe” bine coapte ale folosirii adecvate a tehnologiei (incluzând social media) copiii noştri le pot culege dacă noi, părinţii, ne ocupăm din timp şi în mod competent de educaţia lor digitală. Aşadar, pentru a fi şi tu un părinte la înălţime, la înălţimea provocării de a creşte un copil bine pregătit să devină un cetăţean digital responsabil, protejat şi împlinit, fă-ţi un cadou care te va ajuta enorm să îndeplineşti rolul de îndrumător digital al copilului tău. Fă-ţi cadou cartea Copiii în era digitală. Cum îi ajutăm să aibă o relaţie sănătoasă cu tehnologia, de Diana Graber. (La final, un pont: dacă intri pe www.niculescu.ro şi aplici codul EKADIGITAL30* în coşul de cumpărături, poţi achiziţiona volumul cu 30% reducere. Dar, atenţie, codul este valabil doar până la 31 decembrie 2020. Aşa că fă-ţi acest cadou acum!)   English Kids Academy (EKA) oferă cursuri de limba engleză față în față, hybrid şi online pentru copii de 4 – 18 ani, pe întreaga durată a anului şcolar. Cursurile EKA sunt singurele din România

Autor: Ilinca Stroe O multitudine de studii ştiinţifice atestă faptul că învăţarea unei limbi străine îmbunătăţeşte memoria, stimulează abilităţile cognitive, consolidează capacitatea de soluţionare a problemelor, dezvoltă personalitatea, ba chiar implică beneficii pentru sănătate cum ar fi prevenirea apariţiei demenţei senile. Tot studiile spun că, în mod ideal, o limbă străină se învaţă cu naturaleţe şi cu însuşirea accentului nativ până la vârsta pubertăţii. Dar de ce ar trebui limba străină respectivă să fie germana? Doar fiindcă e limba maternă a lui Einstein?… International House Bucureşti, prin recent înfiinţata IH Bukarest Deutsche Akademie, doreşte să vă reamintească câteva fapte pe care e bine să le avem în vedere atunci când încă mai ezităm dacă să ne dăm copilul la germană sau nu. Iată-le: Germana e limba cunoaşterii şi educaţiei de calitate. Este cea de a doua cea mai folosită limbă în domeniul ştiinţelor, cu Germania aflată pe locul 3 în topul investitorilor în cercetare ştiinţifică şi dezvoltare, şi pe locul 4 în topul destinaţiilor ofertante pentru studenţi internaţionali, întrucât educaţia liceală şi universitară din Germania este extrem de accesibilă din punctul de vedere al taxelor şcolare. Un copil care învaţă germana poate deveni studentul sau cercetătorul care peste un deceniu obţine o bursă sau un post la o instituţie de top.   Germana e limbă înrudită cu engleza. Cei care ştiu deja ceva engleză învaţă germana relativ uşor: alfabetul acesteia din urmă are doar o consoană în plus, faţă de cel al englezei (ß), iar 60% din vocabularul germanei coincide cu cel al englezei. În plus, germana deschide cunoscătorilor ei o fereastră de oportunitate către deprinderea mai uşoară a altor limbi germanice, rare şi foarte bine remunerate, cum ar fi neerlandeza, suedeza, norvegiana, daneza. Un copil vorbitor de germană e un viitor angajat cu salariu de invidiat!   Germana nu înseamnă doar Germania. Uităm adesea că germana este limbă oficială şi în Austria, Liechtenstein, Luxemburg, Elveţia şi Belgia, fiind, de asemenea, limba maternă a unei importante minorităţi etnice din România, Rusia, Brazilia, Australia, Africa de Sud, etc. Un copil care ştie germana este adultul care mâine poate accesa degajat un loc de muncă în puternicele companii ori businessuri vorbitoare de limba germană din aceste ţări, culturi şi comunităţi.   Germana are trăsături comune cu româna. Pentru cineva obişnuit cu ideea că substantivele pot avea trei genuri (masculin, feminin, neutru) şi mai multe cazuri (nominativ, acuzativ, dativ, genitiv), unele aspecte ale gramaticii germane s-ar putea să nu fie aşa surprinzătoare sau greu de asimilat. Vorbitorii nativi de română au deja aceste noţiuni gramaticale, ceea ce le facilitează însuşirea structurilor corespondente din germană.   Germana modelează un anumit fel de a gândi. Substantivele se scriu cu majusculă, ceea ce imprimă respect pentru lucruri, noţiuni şi valori. Adesea, cuvintele cele mai importante dintr-o propoziţie sunt plasate la finalul acesteia – de-aici, un fel de a asculta ce ţi se spune cu atenţie, până la sfârşit. Iar substantivele compuse din germană, care pot ajunge la o lungime de câteva zeci de litere, se formează prin fuzionarea mai multor cuvinte, procedeu care stimulează gândirea logică, analitică, dar şi capacitatea de sinteză.   Un copil care învaţă germana la IH Bukarest Deutsche Akademie beneficiază de uriaşa expertiză a uneia dintre cele mai merituoase reţele globale de predare a limbilor străine, International House: profesori riguros instruiţi pentru a preda germana online copiilor prin joc, poveşti, cântece, interacţiune; abordări, metode şi tehnici de predare de o eficienţă dovedită; resurse de învăţare (manuale, fişe de lucru, jocuri, etc.) inteligent alcătuite şi atrăgătoare pentru copii; nu în ultimul rând, un customer service ireproşabil care va încânta orice client IH, fie mare, fie mic. Aveţi, aşadar, motive serioase pentru a investi astăzi în cursul de germană al copilului: e o investiţie pe termen lung cu câştig garantat. Şi cu dobândă: mulţumirea părintelui de copil cu un viitor realizat. IH Bukarest Deutsche Akademie, divizia de limba germană a International House Bucureşti, oferă cursuri online de germană pentru copii, adolescenţi şi adulţi. Informaţii şi înscrieri: germanapentrucopii@ih.ro sau 0728 808 612. Surse <www.learngermanonline.org/german-for-kids/> <www.fluentu.com/blog/german/why-learn-german/> <www.europelanguagejobs.com/blog/why-german-is-such-an-awesome-language.php>

Autor: Ilinca Stroe Preocuparea pentru rolul tehnologiei în viaţa copiilor noştri s-a intensificat în ultimii câţiva ani, pe măsură ce plângeri de genul „Stă toată ziua cu ochii în ecran!” au răsunat tot mai des în mediul familial/social… Dubiile au proliferat şi ele ca scăpate de sub control: „Să îi iau smartphone din clasa întâi?” „Dacă are deja tabletă, să îi mai cumpăr şi un laptop?” „Să îi interzic să se mai apropie de computer?” „Să îi confisc tableta?” „Să îi tai Internetul?” „Nu e dăunătoare tehnologia pentru copii?” Îngrijorarea în rândul părinţilor era şi rămâne reală. Iar adevărul este că încă nu ştim cum să gestionăm relaţia copiilor noştri cu tehnologia. Răspunzând acestei nevoi, noi, cei de la English Kids Academy, am lansat în 2018 Conferinţele EKA, cu tema „Copilul meu şi tehnologiile”. Ediţia I a fost un succes modest dar solid, cu peste 250 de participanţi şi o personalitate precum Virgil Ianţu în rolul de moderator. Ediţia a II-a a cunoscut o creştere semnificativă, câştigând un co-organizator cu bună reputaţie pe piaţa cărţii româneşti, Editura Niculescu, fiind găzduită de o instituţie universitară prestigioasă, Politehnica Bucureşti, strângând 700 de participanţi şi având un speaker principal din rândul celor mai apreciaţi experţi mondiali: pe cyberpsihologul Mary Aiken. Ediţia a III-a, intitulată „Copiii în era digitală” şi programată online pentru 24 octombrie 2020, prilejuieşte iar publicului român o întâlnire marcantă: cea care le va vorbi părinţilor participanţi despre copii şi tehnologie este chiar co-fondatoarea Cyber Civics, program de educaţie digitală pentru copii implementat în 47 de state din SUA, prin care se pun bazele cyber-eticii şi ale cetăţeniei digitale în rândul elevilor de gimnaziu. Diana Graber este, în plus, autoarea volumului Raising Humans in the Digital World: Helping Kids Build a Healthy Relationship with Technology (2019), a cărui versiune în limba română, realizată de Editura Niculescu, va fi lansată cu ocazia conferinţei: „o carte frumos scrisă care vă oferă uneltele necesare pentru a creşte copii sănătoşi în lumea digitală” (Dr. Pamela Rutledge, Fielding Graduate University). Ce subiecte de interes vor fi abordate, concret, la conferinţă? Iată câteva direcţii: pregătirea socio-emoţională a copiilor înainte de întâlnirea cu tehnologia menţinerea echilibrului dintre şederea în lumea virtuală şi timpul petrecut în viaţa reală evitarea pericolelor din mediul online (cyberbullying, ştiri false, prădători sexuali, etc.) prezervarea confidenţialităţii şi a reputaţiei online utilizarea tehnologiei de către copii într-un mod sănătos, avizat, etic şi productiv Nu rataţi, aşadar, un eveniment care promite să vă echipeze cu ideile, cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a gestiona mai bine ceea ce rolul de părinţi în secolul XXI ne impune: relaţia copilului dumneavoastră cu tehnologia. Conferinţa „Copiii în era digitală. Cum îi ajutăm să aibă o relaţie sănătoasă cu tehnologia” este co-organizată de International House Bucureşti, prin English Kids Academy (EKA), şi Editura Niculescu. Evenimentul va avea loc online sâmbătă 24 octombrie 2020, de la ora 18 la ora 20. Pentru înscrieri şi informaţii, contactaţi conferinteleeka@ih.ro.

Autor: Ilinca Stroe   Nu a fost o schimbare lină, graduală. Nu a fost precedată de calcule atente, de analiza riscurilor, de planificare minuţioasă care să atenueze impactul. Ne-am trezit cu toţii aruncaţi brusc în această situaţie. Cu două opţiuni: ori renunţăm, ori încercăm. Să fi renunţat la lecţiile de limbă străină însemna să îi privăm pe cursanţi, pentru săptămâni bune, de învăţare. Progresul ar fi încetat şi s-ar fi instaurat regresul, uitarea. Oamenii ar fi rămas în urmă şi le-ar fi fost greu să îşi reintre în ritm şi să recupereze apoi, odată reveniţi la normalitate.   Am ales, deci, să încercăm. Am transferat totul online: training pentru profesori, infrastructură tehnologică, resurse digitale. Mobilizându-se superb, cu aceeaşi dăruire pentru studenţii lor ca totdeauna, profesorii IH reluau, în scurt timp, cursurile: faţă în faţă în mediul virtual. Aveau însă să se descurce cursanţii pe noua platformă? Puteau profesorii să facă faţă acestui nou tip de solicitare, pedagogică şi tehnologică, în acelaşi timp? N-aveau să ne joace feste tehnologia de care depindeam, interfaţa, conexiunea Internet, etc.? Şi, mai presus de orice, n-aveam să ducem cu toţii dorul lecţiilor „în carne şi oase”, unde ne priveam ochi în ochi, ne citeam mimica şi gesturile, gustam împreună atmosfera vie de la clasă? Îngrijorări, şi nu puţine…   Acum, au trecut aproape două săptămâni din cursurile IHB online şi…   Ce spun cursanţii: „Personal, nu am fost afectat de mutarea la distanţă. Continuarea acestui curs mă ajută în aceeaşi măsură în varianta online ca şi în offline. Viaţa merge înainte, trebuie să ne facem un program pe care să îl respectăm, pentru ca timpul trecut să fie folosit cât mai bine.” (Costin G.) „Cursurile online funcţionează bine, aş spune chiar la fel ca şi când aş fi prezentă fizic, poate chiar avem câteva minute în plus, pentru că toate «ajungem» la timp. [Profesoara] în continuare alocă timp pentru toate hibele noastre şi încearcă să se asigure că ne lămureşte toate gap-urile/neclarităţile.” (Mădălina D.) „Până acum nu am întâmpinat dificultăţi şi am realizat că, da, cursurile se pot desfăşura la fel ca înainte şi în varianta online şi că este într-adevăr o metodă nouă şi foarte folositoare!” (Sevinci M.) „Apreciez efortul care este depus pentru a ne continua procesul de învăţare. Continuarea cursului în mediul online înseamnă că tot materialul învăţat până în acest moment nu este uitat. De asemenea, este mult mai uşor de gestionat datorită faptului că nu există nevoia deplasării.” (Doris P.) „Procesul de învăţare online este la fel de bine structurat şi antrenant ca şi cel de la cursurile pe care le ţineam la sediul companiei, poate mai interesant chiar, datorită metodelor inovative pe care profesoara le foloseşte pentru a ne ţine motivaţi în această perioadă dificilă.” (Cătălina S.) „Ne ajută să nu întrerupem cursul, ceea ce ar fi o pierdere, şi ne ajută şi moral, deoarece reuşim să ne vedem în continuare cu colegii şi cu profesorul, ceea ce este un lucru foarte bun, mai ales în această perioadă.” (Sevinci M.)   Ce spun profesorii: „Totul merge bine dacă plănuieşti activităţile pentru mediul online. Am făcut Listening cu succes, ne-am uitat la TED Talks fără probleme, studenţii lucrează în perechi destul de bine… Aşa că, în condiţiile date, eu sunt mulţumit de cum merg lucrurile.” (George Cristian B.) „Toată lumea mulţumită, pe Zoom, toate activităţile adaptate frumos la Zoom, combinat cu Google Docs. Doar că mi-e foarte dor de interacţiunea din viaţa reală. Există o mulţime de feluri de a face predatul online amuzant şi inspirat, şi totuşi… nimic nu se compară cu predatul faţă în faţă asezonat cu resurse electronice, cu Internet […]. Dar acum toate astea trec în planul doi, deoarece, din motive evidente, alegem versiunea online şi e nemaipomenit să vezi cum scoatem tot ce-i mai bun din ea!” (Ana Maria T.) „Nu trebuie să te trezeşti devreme, nu stai in trafic […] şi nu se prea amână cursurile, iar programul e destul de flexibil. Skype-ul merge bine, fără întreruperi. Cât priveşte interacţiunea, e la fel de plăcută! (Bianca P.) „Îmi place varianta online din ce în ce mai mult. […] Am observat că studenţii sunt mult mai concentraţi pe activităţi şi învăţare decât atunci când se vedeau face to face în sala de curs. […] Acum sunt mult mai motivaţi şi implicaţi. (Georgiana M.) „Mie îmi place mult!!! […] Dacă reuşeşti să te joci un pic cu opţiunile aplicaţiei (scheme, grafice, anotări, screenshare, culori, forme, etc.) e chiar mai drăguţ decât în lumea reală. Nu se termină markerul, nu rămâi fără hârtie la flipchart şi nici nu ai o problemă dacă studenţii nu găsesc sală liberă… Şi mie mi se par cursanţii mai implicaţi […]. Faptul că nu trebuie să ieşi din casă face lucrurile mult mai confortabile, dar şi mai eficiente. […] Am toate cărţile lângă mine fără să mă doară spatele, am mâncare la doi paşi distanţă fără costuri suplimentare, etc. […] Mi se pare foarte uşor de reprogramat cursuri, de reorganizat. […] Deocamdată pentru mine nu e la fel, ci chiar mult mai bine!! (Ruxandra D.)   Concluzii Cursurile de limbă străină IHB 1) asigură continuitate în învăţare, cu păstrarea rutinelor de studiu şi a ritmului de progres, ceea ce conferă senzaţia de normalitate şi echilibru într-o perioadă de incertitudine dificilă din punct de vedere psihologic 2) aduc un plus de eficienţă în gestionarea timpului şi în reducerea costurilor, permiţând folosirea chibzuită, optimizată a resurselor pe timp de criză 3) generează un grad ridicat de implicare şi motivare din partea participanţilor, imprimându-le forţă de caracter (voinţă, sens, obiective tangibile) într-o perioadă de carantină care altminteri tinde să ne demoralizeze 4) alimentează sentimentul de apartenenţă la o comunitate, funcţionând ca un liant social între profesor şi colegii de grupă, cu semnificative beneficii sufleteşti în contextul izolării la domiciliu   Acestea ar fi învăţămintele pe care ni le putem însuşi, echipa IHB şi clienţii noştri individuali sau corporate, din cele petrecute până acum de la debutul crizei. Încurajaţi de bunele rezultate obţinute, să continuăm!

Dorim să vă invităm să vă întâlniți personal cu reprezentanții unora dintre cele mai bune școli de afaceri din Europa, America de Nord și Asia care participă la evenimentele Access MBA și Access Masters din București.   Fiți alături de noi marți, 25 noiembrie la Radisson Blu Hotel, dacă aveți: Diplomă de licență 0 – 3 ani de experiență profesională   Evenimentul este gratuit, însă înscrierea din timp este obligatorie pentru a fi selectat  pentru întâlnirile față în față cu reprezentanții celor mai bune școli de afaceri cum ar fi University of Sheffield International Faculty, The Bucharest University of Economic Studies, Vienna University of Economics and Business WU Executive Academy, Tiffin University, EM Lyon, Worcester Polytechnic Institute, Modul University Vienna, Vlerick Business School, IE Business School, Ecole Polytechnique și multe altele. + Câștigați o excursie gratuită în campusul universității pe care ați ales-o! Mai multe detalii aici: Masters Event

Pe 7 iunie, de la ora 18.00, vă așteptăm să vă alăturați elevilor care studiază limba și cultura japoneză la International House Bucharest, pentru festivalul de final de an școlar IKI IKI MATSURI! Unde? La sediul International House Bucharest din strada Lânăriei, nr 93 – 95, clădirea T-Center, etaj 1. Faceți-le cunoștință cu o altă cultură si DESCHIDEȚI ORIZONTURILE COPIILOR DUMNEAVOASTRĂ! お待ちしております! Vă așteptăm cu drag!   Program: 17.45 – 18.00 Sosirea invitaților 18.00 – 19.00 Workshop-uri (caligrafie, dans, tehnologie, haiku – poezie, legenda celor o mie de cocori – origami) 19.00 – 20.00 Poveste A fost odată: Tabloul fermecat interpretată de Iulia Nagy (voce) și Lena Dermengiu (limbajul semnelor) Legenda Tanabata și Maid Cafe   Prin această ediție a festivalului IKI IKI MATSURI ne dorim să încheiem un an școlar în care ne-am lăsat ghidați de visurile noastre, am muncit și astfel am reușit să ni le îndeplinim! Ne dorim să ne punem alte dorințe, împreună cu dumneavoastră, și de aceea vă invităm să aflați mai multe despre simbolistica unui festival important în Japonia, și anume TANABATA. I-am invitat alături de noi pe prietenii de la A fost odată și pe copiii hipoacuzici de la Școala Gimnazială Specială pentru Surzi nr.1 pentru că ne dorim sa învățăm unii de la alții și să demonstrăm că dorințele  nu țin cont de bariere. Evenimentul este deschis publicului larg indiferent de vârstă, iar intrarea este liberă. Vă rugăm să vă înscrieți la adresa de email andradamarian@ih.ro sau la telefon 0740 318 225 până vineri, ora 11:00.