Autoare: Ilinca Stroe Cuvintele pe care le „prindem” cel mai ușor într-o limbă străină Ce nu se predă la curs Argoul englezesc 15 cuvinte și expresii argotice frecvente Regula de aur în folosirea argoului Cum-necum, cuvintele deocheate și înjurăturile se „lipesc” primele de noi, atunci când suntem expuși la o limbă străină. Poate nu vorbim prea multă franceză, însă „m**de!” putem exclama oricând cu ușurință. Sau: fără a ști boabă de germană, suntem bine familiarizați cu năduful pe care îl exprimă „s****ße!” Iar în engleză, evident, chiar fără a avea un nivel avansat, mulți dintre noi rulăm degajat așa-numitele four-letter words – „s**t”, „f**k”, știți dumneavoastră… Deși nu predăm acest gen de cuvinte la cursul de engleză, ele nefiind cuprinse în manuale întrucât sunt considerate „urâte” ori injurioase, și se presupune că nu se cade să le învățăm și să le folosim, filmele, muzica pop și însăși engleza contemporană naturală abundă de asemenea vocabular. El face cu siguranță parte din limbajul de zi cu zi și, la o adică, e chiar necesar pentru a ne exprima frustrarea, dezaprobarea, durerea, furia și alte asemenea emoții. Deci… de ce nu l-am învăța? Nu din pudibonderie, să sperăm. Argoul (slang) este o componentă importantă a oricărei limbi. În mod clar, de știut. Dacă nu pentru a-l folosi noi înșine, atunci măcar pentru a ne da seama când cineva ne vorbește urât, ne insultă sau… pur și simplu încearcă să fie prietenos cu noi, vorbindu-ne de la egal la egal. Căci în engleză argoul nu cuprinde doar „cuvinte urâte”, ci și termeni colocviali din limba vorbită, genul de cuvinte sau de formulări gramatical incorecte, non-standard care se folosesc de obicei într-o conversație total informală între prieteni. Există o abundență de termeni argotici în engleză, multe categorii sociale și grupe de vârstă având argoul lor propriu, caracteristic – de la cel al școlarilor la cel al pușcăriașilor. Există, de asemenea, argou tipic englezei americane și argou tipic englezei britanice sau australiene. Dacă însă e să ne concentrăm pe cele mai uzitate elemente argotice din engleza informală „universală”, printre acestea s-ar regăsi următoarele: gonna – formă contrasă informală pentru „going to” I’m gonna let them know where Cory is. / O să-i anunț unde e Cory. wanna – formă contrasă informală pentru „want to” I don’t wanna go there. / Nu vreau să merg acolo. gotta – formă contrasă informală pentru „(have) got to” I gotta go now. / Trebuie să plec acum. innit – formă contrasă informală pentru „isn’t it” That Porsche is totally cool, innit./ Porsche-ul ăla e supermișto, nu-i așa? ain’t – formă contrasă informală pentru „am not/aren’t/ isn’t/” You ain’t my boss! / Nu ești șeful meu! babe – cuvânt argotic pentru „femeie atrăgătoare” Your friend Tara is such a babe! / Ce (gagică) mișto e prietena ta, Tara! mate – termen argotic britanic pentru „prieten” Thanks a lot, mate! / Mersi mult, vere! Cheers! – expresie informaă britanică însemnând „mulțumesc!” I can certainly use that, cheers! / Sigur mi-e de folos, mulțam! Wicked! – expresie argotică britanică însemnând „Super!” So we’re all going! Wicked! / Deci mergem toți! Super! My bad! – expresie argotică americană însemnând „My mistake!” I forgot to call you. My bad! / Am uitat să te sun. Scuze! dope/sweet – cuvânt argotic american sinonim cu „cool” Yo, that new iPhone is dope! / Auzi, iPhone-ul ăla nou e marfă! to have a blast/ball – expresie argotică însemnând „a se distra de minune” Last night’s party was amazing! I had a blast! / Petrecerea de aseară a fost grozavă! M-am distrat maxim! to spill the beans – expresie colocvială însemnând „a da pe față un secret” Hey, Sue’s pregnant! Tom’s spilt the beans! / Hei, Sue e gravidă! Tom a trădat secretul! to be skint – expresie informală britanică însemnând „lefter” I can’t go out because I’m skint. / Nu pot să ies în oraș, pentru că-s lefter. to be off – expresie informală însemnând „a o șterge” I’m off to do the shopping. / Am șters-o la cumpărături. Toți acești termeni, și încă mulți alții ca ei, conferă naturalețe englezei noastre și ne apropie de vorbitorii nativi. Foarte, foarte important, însă, este să respectăm această regulă de aur: să îi folosim totdeauna în contextul potrivit – adică informal. Cu prietenii sau apropiații, niciodată cu superiorii sau, Doamne-ferește, la vreun interviu de angajare!… Surse <https://theconversation.com/slang-shouldnt-be-banned-it-should-be-celebrated-innit-58672> <https://speechling.com/blog/the-most-commonly-used-slang-in-spoken-english/> International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612.
Ce putem face cu verbele auxiliare în engleză (în afară de întrebări): trei tipuri de structuri emfatice pentru utilizatori de nivel avansat
Autoare: Ilinca Stroe Un exercițiu de accentuare Rostul emfazei Emfaza prin mijloace gramaticale Auxiliarele în propoziții afirmative Inversiunea în propoziții condiționale Inversiunea cu adverbe speciale Subtilități pentru engleză de nivel avansat Majoritatea profesorilor de engleză (și probabil mulți dintre studenții lor) sunt familiarizați cu un exercițiu de accentuare/intonație pe cât de instructiv, pe-atât de amuzant. Se dă propoziția „I want a bunch of red roses”. Se rostește propoziția în 7 feluri diferite, accentuând de fiecare dată câte un alt cuvânt. Astfel, dacă rostim apăsat primul cuvânt („I want a bunch of red roses”), descoperim că sensul subînțeles este că eu vreau trandafiri roșii, nu altcineva. Dacă accentuăm al doilea cuvânt („I want a bunch of red roses”), se subînțelege că vreau trandafirii, nu îi am deja. Dacă accentuăm al treilea cuvânt („I want a bunch of red roses”), subliniem că e vorba de un singur buchet, nu mai multe. Și așa mai departe. Scopul acestui exercițiu este să îi facă pe studenți să constate cum emfaza (accentuarea unui anumit cuvânt din propoziție) schimbă sensul întregii afirmații – cu alte cuvinte, să conștientizeze faptul că emfaza nuanțează sensul. Prin ea, putem sugera subînțelesuri, putem imprima vorbelor noastre un plus de formalitate sau de sentențiozitate, ne putem exprima apăsat dezacordul ori chiar sentimente precum iritarea, indignarea, etc. Efectul retoric al emfazei se poate obține cel mai ușor în engleza vorbită prin intermediul pronunției: prin accentuarea unui cuvânt, ca în exemplul dat. Există însă, precum utilizatorii de engleză de nivel avansat (C1) știu deja, și mijloace gramaticale de a obține emfază, unul dintre acestea fiind cu ajutorul verbelor auxiliare. Iată în continuare principalele 3 tipuri de structuri emfatice cu ajutorul auxiliarelor: 1) Auxiliare în propoziții afirmative Știm că do sau did ca verbe auxiliare apar în întrebări („Did you know that?”). Pentru sublinierea mesajului de transmis, dar și cu oarecare valoare de contradicție (echivalentă, în română, cu a construcțiilor de tip „ba da”/„ba nu”), auxiliarele menționate se pot folosi și în propoziții afirmative, înaintea verbelor principale. Pentru exemplificare și contextualizare, iată câteva exemple: — I had no idea she’s getting married. / Habar n-aveam că se mărită. — Oh, I did know that. / A, ba eu știam. — I find it hard to believe that Larry exercises every day. / Mi-e greu să cred că Larry face mișcare în fiecare zi. — Well, he does swim one hour a day. / Ei bine, înoată o oră pe zi. 2) Inversiune în condiționale În propozițiile condiționale de tipurile 2 (cu Past Tense) și 3 (cu Past Perfect), pentru a accentua ideea de condiție și pentru un plus de formalitate ori de dramatism (în exprimarea, de exemplu, a recunoștinței sau a regretului), verbul auxiliar se plasează înaintea subiectului. Aceste structuri tind să fie fixe, astfel încât ele pot fi învățate și ca expresii. Iată-le: Were it not for you, I wouldn’t be alive today. / Dacă n-ai fi fost tu, azi n-aș fi în viață. – cu subînțelesul că vorbitorul îi este recunoscător interlocutorului care, poate, l-a salvat în urma unui accident, a unei operații, etc. Had I known that Jo was coming too, I would’ve stayed longer at the party. / Dacă aș fi știut că venea și Jo, mai stăteam la petrecere. – cu implicația că regret că n-am aflat la timp ceva ce m-ar fi determinat să iau o decizie diferită. 3) Inversiune cu adverbe limitative/negative Există în engleză o serie de adverbe care cer introducerea auxiliarului în propoziția afirmativă și plasarea lui înaintea subiectului urmat de verbul principal. Acestea sunt little, scarcely, no sooner, at no time, hardly, never, seldom și altele asemenea. Efectul retoric este puternic, de aceea aceste structuri se folosesc mai degrabă în scris, decât în engleza vorbită. Dacă totuși le folosim în vorbire, trebuie să fim conștienți că emfaza e pronunțată și putem risca să părem ușor bombastici sau voit sarcastici. Iată câteva mostre: Mira decided to take the shortcut through the woods. Little did she know she would get lost. / Mira decise să o ia pe scurtătură prin pădure. N-avea de unde ști că urma să se rătăcească. Rarely have I seen such stubborness in a 5-year-old!… / Rar am mai văzut copil de 5 ani așa încăpățânat!… At no time did I say I’d agree to relocate! / N-am spus nicio clipă c-aș fi de acord să mă mut din oraș! Așadar, propulsați-vă engleza la nivelul următor și demonstrați că sunteți familiarizat/ă cu subtilitățile acestei limbi, însușindu-vă, eventual ca expresii, aceste structuri emfatice cu verbe auxiliare. Câtă vreme folosiți efectul retoric al emfazei în contextul potrivit, veți face cu siguranță o impresie bună interlocutorului! Sursă <www.thoughtco.com/adding-emphasis-in-english-special-forms-1211137> International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (IHCYLT, CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612.
Ce tip de curs vi se potrivește? 6 stiluri de învățare, pentru alegerea optimă
Autor: Ilinca Stroe International House București, ca orice furnizor de cursuri de limbi străine serios și performant, oferă o varietate de tipuri de cursuri: individuale, two-to-one, de grup, față în față în sala de curs, live online și în sistem hibrid. Rostul acestei varietăți este acela de a satisface nevoile specifice ale cât mai multor cursanți. Aceștia aleg, de regulă, cursul potrivit lor după criterii precum: prețul, programul/orarul, proximitatea. Însă mai există un element extrem de relevant pe care tindem să îl dăm uitării, în momentul în care optăm pentru un tip de curs sau altul: propriul nostru stil de învățare. Cu îndemnul călduros de a pune stilul dvs. de învățare pe primul loc, ca și criteriu de selectare a unui tip de curs sau altul, vă prezentăm în continuare caracteristicile principalelor 6 stiluri de învățare. Citiți și identificați-le pe cele cu care rezonați. Vizual. Asimilați și vă însușiți informația cel mai bine atunci când vă este prezentată în formă grafică: diagrame, scheme, simboluri, săgeți. Preferați reprezentările grafice care sintetizează într-o singură imagine materia de învățat, în loc de prezentările secvențiale, „porționate” ale acesteia. Auditiv. Învățați eficient atunci când materia vi se prezintă oral, când puteți auzi informația de asimilat. La lecție ascultați cu atenție prezentarea profesorului, neavând neapărat nevoie să vă luați notițe pentru a reține, iar când recapitulați pe cont propriu preferați să citiți cu voce tare ceea ce trebuie memorat. Chinestezic. Pentru dvs. e ideal ca experiența învățării să fie una practică (hands-on): să faceți ceva palpabil pentru a reține, să atingeți, să meșteșugiți sau bricolați, să vă folosiți mâinile. Aveți nevoie să vă implicați fizic în procesul de învățare, pentru a obține performanță academică. Învățați pur și simplu tactil. Social. Vă place să fiți printre oameni și învățați cel mai bine de la alții, prin interacțiune interpersonală, socializând și comunicând cu colegii atât verbal, cât și non-verbal. Ceilalți vă solicită opinia sau sfatul, iar pentru dvs. e important să le percepeți dispoziția, motivațiile și sentimentele, și să îi ascultați cu empatie. Solitar. Cel mai eficient învățați pe cont propriu, prin studiu individual, fiindcă sunteți independent și introspectiv. Aveți nevoie de timp de reflecție asupra materiei predate, pentru a o asimila, și cel mai bine faceți asta de unul singur, nu în grup, pentru a vă putea concentra la maximum. Prin scris/citit. Cuvântul scris are un rol central, în învățare. Va însușiți cu ușurință materia predată atunci când vă este prezentată sub formă de fișe de lucru, handouturi, slide-uri PowerPoint, reținând cel mai bine atunci când vă luați notițe. Și preferați activități de studiu precum cercetarea online (cu parcurgerea multor materiale scrise) și lucrările scrise. Atenție, se estimează că 50-70% dintre noi rezonăm cu mai multe stiluri de învățare, așa încât nu există doar unul singur care să vă fie propriu și definitoriu în exclusivitate, ci mai degrabă vă corespunde o combinație de 2-3 stiluri. Important este să realizați ce anume vă face să învățați bine și ușor și să alegeți tipul de curs în funcție de acel element. Preferați vizualul, cu ceva social? Atunci poate un curs online de grup vi s-ar potrivi. Sunteți, dimpotrivă, predominant chinestezic? Atunci poate aveți nevoie să fiți prezent fizic la lecții, eventual în formulă de strânsă interacțiune (2-to-1). Cert este că, pentru oricare stil/uri de învățare există o opțiune de curs optimă. Nu trebuie decât să o conștientizați. International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612. Surse <https://educationonline.ku.edu/community/4-different-learning-styles-to-know> <www.inspireeducation.net.au/blog/the-seven-learning-styles/>
Cum învață adulții online versus față în față? 8 diferențe semnificative
Autor: Ilinca Stroe Cursanții adulți aflați în plin proces de învățare (fie că e vorba de un curs de limbă străină sau de unul de formare profesională) tind să prefere net una dintre cele două variante. Astfel, unii susțin că învățarea live online (în mediul virtual în timp real, pe suport digital) este mai bună, alții sunt convinși că învățarea onsite (față în față, cu prezență fizică) este optimă. Adevărul este, ca de obicei, probabil la mijloc. Sigur e că poate fi mult mai constructiv să privim cele două moduri de învățare nu drept „inamice” sau opuse, ci drept paralele – fiecare prezentând anumite avantaje și dezavantaje, fără ca unul să fie neapărat superior celuilalt. Aceste diferențe specifice sunt exact ceea ce ne propunem să prezentăm în continuare, prin comparații echilibrate care au drept scop doar reliefarea nuanțelor diferențiatoare, și nicidecum impunerea unui anumit mod de învățare în detrimentul celuilalt. Capacitatea de concentrare depinde exclusiv de cursant, online, pe când în sala de curs ea e imprimată de grup. Când înveți live online, depinde de tine să îți asiguri un habitat de studiu propice (închizându-ți mobilul, cerând colocatarilor să nu te deranjeze), în care să te poți concentra perfect. În clasă, alături de colegi, ești, teoretic, mai ușor de distras (de exemplu, de telefonul mobil al altui cursant) – dar, e adevărat, și mai ușor de distrat! Experiența învățării online îți poate augmenta angajabilitatea, în măsura în care potențialul angajator își dorește personal versat din punct de vedere digital. Pe de altă parte, există unii angajatori pentru care un certificat ce atestă efectuarea unui curs online nu are tot atâta „greutate” ca o diplomă obținută după un curs față în față, perceput drept mai „serios”. Materia predată în online trebuie explicitată în detaliu, fiindcă din transmiterea ei lipsesc elemente altfel ajutătoare în face-to-face, cum ar fi limbajul non-verbal (gesturi, expresii faciale, tonuri care în mediul virtual sunt mai greu de exprimat și de perceput). Online, ceea ce se predă trebuie simplificat, poate chiar „diluat”, astfel încât un simplu slide sau o explicație verbală concentrată să prezinte clar, neechivoc și eficient chestiunea predată. Învățarea se bazează predominant pe vizual, în mediul online, numit, prin contrast umoristic cu „față în față”, și „față în ecran”. Ecranul devine suportul vizual perfect pentru învățarea prin imagine (slide-uri de PowerPoint, diagrame, grafice, tabele, clipuri video). Prin contrast, învățarea cu prezență fizică în sala de curs se produce, pe lângă vizual, în mai mare măsură și auditiv și chinestezic. Cursanții din grup fiind mai „separați” online decât dacă s-ar afla fizic împreună, și, în plus, fiind separabili în grupulețe prin opțiunea breakout rooms, devine posibil pentru profesor să îi trateze în mai mare măsură ca indivizi, „unu-la-unu”, să le repereze particularitățile specifice (nevoi, puncte forte, dificultăți) – pe când în sala de curs poate prima nevoia de gestionare a grupului (class management), a colectivității. Interacțiunea în mediul virtual trebuie necesarmente să fie mai structurată, în vreme ce în sala de curs ea poate fi mai spontană. Când sunt fizic împreună, cursanții tind să se întrerupă adesea sau, purtați de entuziasm, să vorbească mai mulți în același timp – ceea ce ar face lecția neinteligibilă în online, unde colegii de grup trebuie să vorbească pe rând și să se asculte cu mai mare atenție, pentru ca interacțiunea să aibă coerență și sens. Eficiența în aspectele conexe învățării (materiale didactice, timp) este mai mare în online, cel puțin fiindcă scutim resursele necesare pentru deplasarea fizică la curs și pentru că folosim suport electronic, în loc de hârtie. Într-adevăr, s-a constatat că învățarea la distanță consumă cu 90% mai puțină energie și produce cu 85% mai puține emisii de carbon decât învățarea cu prezență fizică. Aceasta din urmă, însă, ne poate părea drept mai „luxoasă”, oferindu-ne „răsfățuri” cum ar fi o fișă de lucru imprimată color pe hârtie lucioasă… Tehnologia folosită în predare capătă o pondere uriașă, în învățarea online, unde buna desfășurare a lecției depinde de cât de funcțională e platforma utilizată, cât de bună conexiunea la internet, cât de performante laptopul sau tableta folosite. Deși dispozitive (videoproiectoare, table inteligente) se folosesc și în predarea față în față, aceasta permite în mai mare măsură improvizația și recursul la soluții netehnologice, în caz de defecțiune. În prezent, IH București păstrează deschise ambele căi de învățare pentru clienții săi, oferind atât cursuri față în față la sediile noastre (pentru bucureșteni sau ilfoveni), cât și cursuri live online (pentru cursanți de oriunde din România) – ambele, la standardele de calitate de top cu care v-am obișnuit. Alegerea depinde în întregime de personalitatea, de stilul și preferințele de învățare ale clientului, dar și de disponibilitatea sa ca timp. Noi ne bucurăm doar că vă putem asigura posibilitatea de a opta. International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612. Surse <https://collegeforadultlearning.edu.au/online-vs-face-to-face-learning-which-one-suits-you/> <https://epale.ec.europa.eu/en/blog/5-key-differences-between-online-and-face-face-learning> <www.elucidat.com/blog/online-learning-vs-face-to-face-learning/> <https://smartermindset.com/online-adult-learning-vs-face-to-face-13-ways/>
Așteptări și realitate la cursul de engleză. 5 constatări din experiența IH București
Autor: Ilinca Stroe Felicitări cui poate să înceapă un curs fără niciun fel de așteptări! Căci acela/aceea nu va suferi dezamăgiri. Dar… poate nu va avea nici surprize plăcute. Majoritatea oamenilor, însă, își fac o idee despre cum va fi cursul la care tocmai s-au înscris încă dinainte de a-l începe. Unii poate își fac iluzii, alții poate își formează mici temeri. În cele ce urmează vom trece în revistă, pe baza experienței noastre de până acum, cele mai răspândite așteptări pre-curs pe care tind să le aibă clienții International House București. Și vom povesti care e, de fapt, realitatea de la curs, odată început. „Să am grijă să nu fac greșeli.” Mulți dintre cursanții noștri sunt extrem de reticenți când vine momentul să se exprime în limba învățată: ei presupun automat că greșelile nu sunt permise, iar dacă totuși apar, vor fi prompt sancționate. Realitatea este însă că, în cadrul metodei comunicative pe care IH București o folosește în predare, greșelile sunt tolerate întrucât: 1) accentul se pune pe fluență în comunicare; 2) corectarea se face după încheierea activității de vorbire, și cu accent pe clarificarea ori chiar pe predarea rapidă a structurii lingvistice respective, nicidecum pe persoana care a făcut greșeala. „Dacă știu gramatică, știu engleză!” Destui cursanți se așteaptă ca fiecare lecție să se concentreze pe câte o chestiune gramaticală (lecția 1 – prezentul simplu, lecția 2 – prezentul continuu, lecția 3 – trecutul, și așa mai departe). Dacă subiectul lecției nu este unul gramatical, percepția este că „nu se face engleză serios”, că „se pierde timpul” neprogresând. Realitatea însă este că învățarea eficientă a unei limbi străine presupune mai mult decât acumularea de cunoștințe gramaticale. Aceasta, în sine, nu garantează de fapt deloc învățarea reală a acelei limbi. Există, pe lângă gramatică, și necesitatea asimilării de vocabular nou, și nevoia de a exersa vorbirea, citirea, ascultarea și scrierea în limba respectivă. Deci, nu, gramatica nu are întâietate (sau importanță) absolută. „Să fiu «cuminte», să nu o supăr pe profesoară.” Există persoane care încep cursul cu ideea că la lecție trebuie să-și petreacă timpul ascultând ce spune profesoara, luând notițe și, în general, păstrând liniștea, pentru a nu „deranja”. Realitatea, însă, îi surprinde: încă de la prima oră, cursanților li se cere să vorbească. Și cu profesoara, și între ei. Lucrul în perechi sau în grupuri este adesea „gălăgios”, căci mai multe echipe lucrează în paralel, iar toată lumea este încurajată să se implice, să contribuie, să își exprime ideile și opiniile. Participarea activă și vorbitul sunt în centrul metodei de predare comunicative pe care o folosim la IH. „Într-o săptămână-două am să știu engleză!” Există cursanți care se așteaptă ca, odată început cursul, nivelul lor de engleză să urmeze o pantă exclusiv ascendentă, iar progresul să fie neîntrerupt, vizibil de la o lecție la următoarea. Realitatea nu e totdeauna chiar așa. De multe ori, mai ales la nivel neîncepător, oamenii încep cursul cu ceva cunoștințe de limbă. Dintre acestea, unele sunt pur intuitive (altfel spus, ne exprimăm cumva pentru că „sună bine”, nu fiindcă am cunoaște regula care se aplică), iar altele sunt greșite. Perioada de conștientizare/clarificare/corectare acoperă, de regulă, primele săptămâni de curs, iar atunci cursantul poate simți că stagnează sau chiar că regresează. Senzația că facem progres apare abia după aceea, când deficiențele sunt îndreptate și, cu un nivel al întregii grupe calibrat, adus la un numitor comun, simțim că începem să progresăm constant cu toții. „Gramatica are să-mi dea de furcă!…” Multor cursanți le este aproape frică de gramatică, pasămite din cauza unor experiențe de învățare anterioare neplăcute. De îndată ce se abordează o chestiune gramaticală la lecție, ei se blochează, convinși că nu vor înțelege, că e prea greu pentru ei. Realitatea este că, în metoda comunicativă, gramatica se predă mult mai puțin sec decât în metoda tradițională. De multe ori, structura gramaticală de predat este introdusă prin jocuri sau prin conversație aproape pe nesimțite, cursanții ajungând să o folosească chiar înainte de a le fi explicate regulile aferente. Așa încât „groaza” de gramatică se topește, chiar în primele săptămâni de curs, într-o deschidere și o curiozitate de a descoperi, de exemplu în următoarea poveste citită sau ascultată, încă o nouă structură gramaticală. Evident, toate aceste așteptări, fie ele iluzii sau temeri, iau ființă pe baza experienței educaționale anterioare a cursanților: în cazul nostru, în acest context socio-cultural, pe baza anilor de școală (destul de tradițională) pe care i-am parcurs, copii fiind. Așteptările sunt însă demontate, pe măsură ce se derulează cursul, iar realitatea ultimă este – din nou, pe baza feedbackului de la clienții noștri – aceasta: la finalul cursului de engleză de la IH București, realizezi că te-ai simțit bine („you had a good time”), că ai acum câțiva prieteni în plus și că îți vor lipsi lecțiile, profesoara, conversația și… the fun! Iar atunci nu îți rămâne decât un singur lucru de făcut: să te înscrii la următorul curs – de data aceasta, cu plăcute așteptări realiste. International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612.
Unde se învață loialitatea? Cursurile de limbi străine corporate IH și retenția angajaților
Autor: Ilinca Stroe Retenția angajaților, o prioritate Cum se asigură retenția angajaților Trainingul lingvistic și sentimentul aprecierii Trainingul lingvistic și promovarea în companie Beneficii secundare ale cursurilor de limbi străine in-company IH Cursurile IH, liant între angajați Pe măsură ce, din motive demografice, dar și din cauza calității sistemului educațional românesc, companiile au tot mai mari dificultăți în a recruta forță de muncă adecvată necesităților și standardelor lor, retenția angajaților calificați și valoroși capătă tot mai mare însemnătate. Însă cum se păstrează oamenii performanți din companie? Ce poate face aceasta pentru a îi determina să nu plece din firmă, să nu caute alte opțiuni de job, să rămână loiali locului lor de muncă actual? Retenția angajaților, sunt de părere specialiștii, se realizează printr-un număr de beneficii financiare și non-financiare, iar printre acestea din urmă se numără și trainingul. Inclusiv trainingul lingvistic. Învățarea unei limbi străine în cadrul unui curs oferit gratis de companie angajaților săi sporește, potrivit revistei Entrepreneur, sentimentul acestora că sunt apreciați și răsplătiți pentru munca lor, întrucât compania investește în dezvoltarea lor profesională și personală. În special profesioniștii din industria alimentară declară că trainingul lingvistic primit din partea companiei îi determină să rămână loiali acesteia. Alt motiv pentru care angajații răsplătesc prin loialitate gestul companiei lor de a le oferi training lingvistic este acela că, învățând limba relevantă pentru buna desfășurare a activității lor profesionale, fie aceasta engleză, germană sau franceză, etc., ei capătă un plus de independență și autonomie în muncă. Astfel, cunoscând limba de lucru a companiei și businessului lor, se simt echipați să obțină performanțe mai bune și să aspire la obiective mai ambițioase, la promovare, la pósturi mai importante în ierarhia companiei. Deloc de neglijat în cazul cursurilor de limbi străine oferite de International House (IH) București este și acest beneficiu: grație abordării și metodei de predare IH, prin intermediul cursurilor de limbi străine se exersează, în subsidiar, și următoarele abilități/aptitudini: lucrul în echipă gândirea creativă gândirea critică soluționarea problemelor luarea de decizii În fine, la cursurile de limbi străine IH se formează legături. Cursanții se atașează de profesor și, în plus, ajung să relaționeze altfel între ei: mai apropiat, mai profund. Altfel spus, la cursul IH se formează prietenii, se creează o stare de bine și se dezvoltă o identitate de grup care nu poate fi decât benefică companiei, sub aspectul construirii coeziunii echipei. Iar sentimentul de apartenență puternică, inclusiv pe plan emoțional, la o echipă de lucru cântărește mult în decizia angajatului de a rămâne la locul de muncă actual. Așadar, cursurile de limbi străine IH consolidează legătura angajatului-cursant cu compania sa sub două aspecte: al carierei și progresului profesional, dar și al – pur și simplu – atașamentului față de oamenii cu care conlucrezi. International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612. Surse entrepreneur.com hrmanageronline.ro
Cum să nu uiţi o limbă străină – cea mai la îndemână soluţie
Autor: Ilinca Stroe Ce e mai greu: să înveţi o limbă străină sau să nu o uiţi? Fiecare dintre cele două situaţii ridică provocări specifice. Atunci când înveţi o limbă străină, trebuie să dedici timp nu doar prezentării la lecţii, ci şi studiului individual (memorarea vocabularului, efectuarea temelor pentru acasă); în plus, adesea trebuie să faci faţă tracului provocat de eventuale teste sau examene aferente cursului; în fine, deloc neglijabil este şi efortul financiar pe care-l faci pentru a achita cursul, a achiziţiona materiale de studiu (manuale, dicţionare), etc. O asemenea investiţie de timp, energie, nervi şi finanţe riscă să se irosească, însă, dacă, odată ce-ai învăţat limba străină respectivă, neglijezi să o mai exersezi, rămâi fără ocazii de a o mai folosi şi, treptat, o uiţi. Un efort eşuat, un bun pierdut. Nu e păcat? De aceea, a nu uita o limbă străină, a-ţi menţine nivelul de cunoştinţe şi fluenţă atins reprezintă un proiect la fel de important şi de solicitant ca învăţarea. Reamintind zicala populară „use it or lose it” („ori o foloseşti, ori o pierzi”), site-urile specializate în studierea limbilor străine au de oferit o sumedenie de sugestii privitoare la cum să îţi întreţii limba străină ştiută. Printre acestea, cele mai des menţionate sunt: schimbă-ţi atitudinea – vizualizează însuşirea unei limbi străine ca pe un proces de-o viaţă (şi nu ca pe unul care durează doar cât durează cursul) stabileşte-ţi un program fix de exersare a limbii respective (de exemplu, duminica de la 9 la 10) fixează-ţi obiective concrete şi tangibile („azi recapitulez 10 expresii idiomatice”) uită-te la filme sau seriale TV în limba respectivă (de pildă, pe Netflix) citeşte cărţi (www.gutenberg.org) sau ziare online (pentru engleză – www.theguardian.com, pentru spaniolă – http://elpais.com, pentru franceză – www.lemonde.fr, pentru germană – www.zeit.de, pentru italiană – www.corriere.it, pentru rusă – www.kommersant.ru, etc.) urmăreşte posturi de radio live/online (de exemplu, www.bbc.co.uk/sounds, www.npr.org) ascultă muzică în limba respectivă (eventual, verificând apoi versurile pe internet) citeşte cu voce tare în limba pe care vrei să nu o pierzi fă-ţi prieteni (nativi sau nu) şi socializează cu ei în acea limbă (de pildă, pe www.italki.com) ascultă audiobooks sau podcasts călătoreşte într-o ţară unde se vorbeşte limba respectivă Toate acestea sunt, fără îndoială, ponturi utile pentru a-ţi menţine nivelul de competenţă lingvistică în limba pe care ai învăţat-o. Totuşi, fiecare dintre aceste activităţi presupune alocarea de resurse aparte: conexiune Internet, abonament TV, pachete turistice, anumite intervale orare, etc. Ce îţi propunem în continuare, în schimb, este o modalitate foarte la îndemână de a-ţi întreţine limba străină folosind ca primă (dacă nu chiar unică) resursă… pe tine însuţi/însăţi – mai exact, propriul bagaj de cunoştinţe deja acumulate. Să numim această metodă „anamneză lingvistică”: ea constă dintr-o auto-interogare a cunoştinţelor pornind de la o propoziţie simplă. Cu alte cuvinte, dă-ţi un enunţ în limba respectivă şi continuă punându-ţi în minte o serie de întrebări despre el, pentru a-ţi reaminti singur/ă diferite aspecte legate de limba pe care vrei să nu o uiţi (de exemplu, anumite sinonime sau antonime, denumirea vreunui timp verbal, etc.). Este un exerciţiu de tip „dialog interior” pe care îl poţi face efectiv oricând: în drumul de la metrou spre casă, cât stai în maşină, blocat/ă în trafic, ş.a.m.d. Iată cum ar putea decurge o asemenea „anamneză lingvistică” pentru activarea sau reîmprospătarea cunoştinţelor de engleză: porneşte de la a-ţi traduce o propoziţie simplă, pe care tocmai ai gândit-o, din română în engleză şi continuă punându-ţi, dintr-una în alta, diverse întrebări legate de vocabularul sau gramatica existente în propoziţia tradusă. Astfel: „Trebuie să cumpăr lapte.” Cum traduc această propoziţie? „I have to buy some milk.” Pot să traduc şi cu „must”? Nu, fiindcă „must” exprimă obligaţie puternică. Eu am nevoie de lapte, necesitate exprimată prin „have to”. Aş mai putea folosi altceva, în loc de „have to”? „I need to buy some milk.” Cum ar fi propoziţia la trecut? „I had to buy some milk.” Dacă „had” e forma de trecut, care e forma a treia? Have, had, had. Când folosesc forma a treia? „I’ve had to buy some milk.” Cum se numeşte timpul acesta verbal? Present Perfect. Cu ce adverbe de timp îl mai pot folosi? Recently, since, for. În exemplul de mai sus, „anamneza lingvistică” trece în revistă atât aspecte mai practice, de vocabular (sinonimul lui „have to”), cât şi aspecte mai teoretice, gramaticale (verbe neregulate, timpuri verbale). Auto-interogarea însă ar fi putut la fel de bine să meargă în direcţia substantivelor nenumărabile în engleză, cu reactivarea setului lexical conex (Ce alte substantive nenumărabile, în afară de „milk”, se combină cu „some”? Information, advice, bread, chocolate, flour, butter, water…). Depinde de tine încotro direcţionezi această recapitulare ad-hoc de cunoştinţe şi, prin întrebările pe care ţi le pui, ce aspecte cuprinzi sau nu în ea. Aşadar, folosind o resursă gratis permanent accesibilă (propriile cunoştinţe), oricând şi pentru oricât timp (tu decizi dacă „anamneza” durează 5 sau 30 de minute), te auto-capacitezi să îţi activezi limba străină învăţată şi să îţi menţii nivelul atins. Iar beneficiul cel mai important al acestui gen de exerciţiu este acela că, tot traducându-ţi dialogurile interioare din română în engleză, în timp ai toate şansele ca, renunţând treptat la traducere, să atingi acea „Mecca” a însuşirii unei limbi străine: gânditul în acea limbă. Surse <https://www.fluentu.com/blog/how-to-avoid-forgetting-a-language/> <https://blog.esl-languages.com/blog/learn-languages/how-to-retain-a-foreign-language/>
De ce să învăţăm spaniola?
Autor: Ilinca Stroe Geografic vorbind, un întreg continent, America de Sud, este vorbitor de spaniolă, alături de portugheză şi câteva limbi native. În plus, Statele Unite ale Americii, reprezentând o jumătate din alt continent, America de Nord, sunt pe cale să devină, până în 2050, cea mai mare naţiune vorbitoare de spaniolă de pe planetă. Se poate spune, deci, că o bună parte din emisfera vestică a globului este „teritoriu de limbă spaniolă”. Statistic vorbind, şi cifrele referitoare la această limbă sunt impresionante: există actualmente aproape o jumătate de miliard de vorbitori nativi, cam tot atâţia vorbitori de spaniolă ca limbă secundară şi circa 21 de milioane de persoane care o învaţă; spaniola este a doua cea mai vorbită limbă a mapamondului, după chineza mandarină; este limbă oficială în Spania, Guineea Ecuatorială (Africa) şi 19 ţări din America Centrală şi de Sud, existând totodată şi în Statele Unite ale Americii o propunere ca ea să fie declarată limbă oficială; este a treia cea mai utilizată limbă a Internetului, după engleză şi chineză; este una dintre cele şase limbi oficiale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi limbă oficială a Uniunii Europene şi a altor organizaţii interstatale din America de Sud şi Africa. Dincolo de cifre, însă, spaniola este o limbă romanică uşor de „prins” şi foarte simpatizată în lume, în general, cu expresii „spangleze” (precum „hasta la vista, baby” sau „no problemo”) folosite în notă umoristică pe scară largă, în vorbirea de zi cu zi din orice ţară, precum şi în cinematografie şi în muzica pop. Mai mult, spaniola este limba flamencoului şi a tangoului, romantismul puternic cu care este asociată funcţionând ca un magnet pentru cei atraşi de sonoritatea energică, viguroasă, pasională a acestei limbi. În România, în special, spaniola este foarte îndrăgită datorită producţiilor TV de tip „telenovelă”, majoritatea vorbitorilor nativi de română raportând că înţeleg cu uşurinţă texte şi conversaţii în spaniolă fără să o fi studiat în mod formal, chiar dacă nu se pot exprima fluent în această limbă. Pentru a deveni vorbitori competenţi şi încrezători, însă, este nevoie să urmăm cursuri organizate, căci acestea ne familiarizează cu aspectele gramaticale ceva mai dificile şi ne asigură un cadru optim de exersare (şi corectare) a exprimării verbale. Urmând un curs de spaniolă şi învăţând bine şi complet această limbă, avem următoarele beneficii: 1) Ne descurcăm fără probleme şi comunicăm eficient într-o sumedenie de destinaţii de vacanţă extrem de apreciate, de la Barcelona (Catalonia, Spania) la Ibiza (Insulele Baleare), Tenerife (Insulele Canare) şi Cancún (Mexic). 2) Ne (re)apropiem de o comunitate foarte importantă pentru ţara noastră, din punct de vedere socio-economic, anume consistenta diasporă românească din Spania, cu afacerile mici şi mijlocii, adesea bilingve, pe care le iniţiază în România. 3) Accesăm o zestre culturală extraordinară, atât din zona „culturii înalte” (scriitori geniali ca Miguel de Cervantes, Gabriel García Márquez sau Mario Vargas Llosa, plus expoziţii, festivaluri sau simpozioane oferite de prestigiosul Instituto Cervantes), cât şi din cultura pop (telenovele de succes, hituri de impact mondial precum „Macarena” sau „Despacito”). 4) Devenim profesionişti mai atractivi pentru angajatori de top cum ar fi renumitele companii de construcţii spaniole (ACS, Ferrovial, Hercesa, etc.) care, conform studiilor, domină piaţa mondială a proiectelor de construcţii în infrastructură (autostrăzi, aeroporturi, căi ferate, etc.), în parteneriate public-privat. Deloc în ultimul rând, spaniola este, pentru cursanţii români, o limbă care se învaţă nu doar cu uşurinţă, dar şi cu mare plăcere: este absolut tonic să studiezi şi exersezi structuri lexico-gramaticale cu o sonoritate vibrantă, plină de energie şi vigoare. International House Bucureşti organizează cursuri de spaniolă pentru adulţi atât în companii, cât şi în cele trei centre IH din Bucureşti. Cere informaţii la: open@ih.ro. De asemenea, îţi poţi testa gratuit nivelul actual de spaniolă accesând http://phpstack-557497-1818066.cloudwaysapps.com/placement/. Surse: https://www.fluentu.com/blog/spanish/spanish-in-usa/ https://www.mitsui.com/mgssi/en/report/detail/1221851_10744.html https://www.iwillteachyoualanguage.com/learn/spanish/spanish-tips/why-learn-spanish
Cursurile de limbi străine online fără profesor: avantaje şi lacune
De la bun început, acest material cere o poziţionare onestă: subiectul fiind cursurile de limbi străine online, iar autoarea – o angajată a unui centru de limbi străine ce oferă cursuri cu participare directă şi cu profesori, se cuvine precizat că încercăm, pe cât putem de obiectiv, ca în prezenta cronică de curs să urmăm perspectiva unui utilizator de limbă străină care face un curs online pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de limbă. Ca utilizator al unui asemenea curs, vom căuta să observăm ce oferă el, raportat la promisiunile pe care le face, şi ce lipseşte, raportat la experienţe de învăţare precedente. Vom căuta, adică, să menţinem o linie de observaţie echilibrată, care recunoaşte meritele cursurilor în chestiune, dar nu ezită în a le semnala nici carenţele. Acestea fiind precizate, să descriem întâi cursul online fără profesor la care am participat: a fost un „7-Day English Fluency Course” care îşi propune să îmbunătăţească fluenţa cursantului în decurs de şapte zile. Cerinţa a fost ca în fiecare zi, timp de o săptămână, cursantul să acceseze nişte materiale video şi scrise disponibile online la linkuri expediate zilnic prin email. De regulă, lecţia pentru fiecare zi cuprindea un tutorial (intervenţie de 3-4 minute a unuia sau celuilalt dintre cei doi instructori) în care se vorbea despre un aspect mai teoretic al învăţării, şi una sau mai multe înregistrări audio, precum detaliem mai jos. – Ziua 1: cuvântare a primului instructor despre necesitatea de a ne concentra pe fluenţă, evitând marea greşeală a majorităţii utilizatorilor, anume aceea de a încerca să înţeleagă absolut fiecare cuvânt din ce li se spune sau din ce aud. Instructorul a îndemnat cursantul să nu se îngrijoreze dacă nu înţelege totul şi şi-a susţinut cuvântarea, exclusiv în engleză, bineînţeles, cu indicii non-verbale (mimică, gesturi) care într-adevăr au facilitat înţelegerea punctelor principale din mesaj. – Ziua 2: în tutorial, cel de al doilea instructor explică că astăzi se va exersa „ascultarea activă”. Urmează un material audio cuprinzând poveştile a doi sportivi, în trei versiuni: la viteză de vorbire normală, lentă şi rapidă. Textul astfel citit este disponibil şi în variantă scrisă, format pdf, întregul pachet (audio şi scris) putând fi descărcat de către utilizator, pentru întrebuinţare multiplă. Înregistrarea audio este agreabilă şi destul de uşor de înţeles şi urmărit. – Ziua 3: tutorialul, susţinut iarăşi de primul instructor, subliniază că e important să exersăm 10 minute pe zi în mod constant şi anunţă că azi accentul va cădea pe „active speaking” şi stimularea fluenţei. Urmează aceleaşi înregistrări audio ca în ziua precedentă, însă de data aceasta cele două poveşti sunt întrerupte, la intervale regulate, de întrebări la care se presupune că cursantul răspunde pe cont propriu, în răstimpul acordat pe înregistrare. Astfel, formatul este: ascultat poveste – pus întrebare – lăsat pauză pentru răspunsul cursantului – reluat poveste – pus întrebare – lăsat pauză, etc. Multe dintre întrebări presupun răspunsuri scurte constând dintr-un cuvânt, ceea ce nu stimulează, la drept vorbind, vorbirea. Transcrierea înregistrării audio este, în continuare, disponibilă. – Ziua 4: în tutorial, cel de-al doilea instructor îndeamnă „fake it until you make it” (prefă-te până reuşeşti”) – poartă-te ca şi cum ai fi un vorbitor de engleză plin de încredere în sine; asemenea actorilor, prefă-te că eşti un comunicator de engleză încrezător, şi asta vei deveni. Se insistă destul de mult asupra acestei idei derivate, se pare, din terapia cognitiv-comportamentală, iar în acest punct al cursului se simte că apelul la psihologie devine pregnant. Cursantul este invitat ca astăzi să exerseze în intimitatea căminului său cum e să fii un vorbitor de engleză încrezător; să se concentreze pe schimbarea atitudinii, căci aceasta va duce la schimbarea felului în care ne raportăm la engleză. – Ziua 5: tutorialul îl încurajează pe cursant ca azi să îşi folosească imaginaţia. Reiterându-se ideea că prea multă gramatică şi vocabular pot duce la ratarea obiectivului de fluenţă, astăzi cursantul este invitat să asculte povestea unui alpinist aflat într-o situaţie-limită. Accentul se pune iar pe „ascultarea activă”, de data aceasta cu folosirea imaginaţiei: ce zgomote se aud în poveste? Ce mirosuri evocă naratorul? Cum se simte personajul? Ideea e să se creeze o legătură emoţională între poveste şi cursant, fiindcă aceasta asigură conectarea la engleză la un nivel profund. Din nou, apelul la psihologie este evident, de data aceasta cerându-ni-se un efort empatic de identificare cu protagonistul poveştii. În povestea propriu-zisă apar unele structuri (phrasal verbs ca „give up”, „cut off”) cu care unii cursanţi ar putea avea probleme. – Ziua 6: în tutorial se detaliază raportul dintre repetiţie şi varietate, în învăţare. În ce priveşte repetiţia, cursantul este îndemnat să asculte un vorbitor nativ şi să repete ce spune acesta, folosind acelaşi accent, aceeaşi intonaţie. Varietatea, pe de altă parte, vine din folosirea imaginaţiei pentru a îmbogăţi răspunsurile adăugând felurite detalii. Înregistrarea audio este aceeaşi ca în ziua precedentă, formatul în care cursantul e invitat să exerseze presupunând întreruperea periodică a poveştii pentru a permite repetarea unor propoziţii şi, alternativ, formularea de răspunsuri detaliate la unele întrebări. La componenta de „active speaking” a acestei lecţii, destule întrebări presupun, oricât ne-am folosi imaginaţia, răspunsuri scurte, şi deci nu stimulează, propriu-zis, vorbirea, iar pe de altă parte unele întrebări folosesc structuri gramaticale (Second Conditional) cu care unii cursanţi ar putea avea probleme. – Ziua 7: lecţia constă în urmărirea tutorialului în care se aminteşte că, nefolosind engleza, cursantul o poate uita, de aceea este îndemnat să folosească cele trei poveşti ascultate pe durata cursului şi în afara acestuia, în viaţa reală. Tutorialul (şi cursul) se încheie cu promovarea altui curs, „True Stories” English Fluency Course, la care participarea nu mai este gratuită, însă se garantează returnarea 100% a taxei de curs în caz că utilizatorul este nemulţumit. Au urmat câteva zile la rând de promovare insistentă prin email a cursului „True Stories”, descris ca „versiunea online a metodei revoluţionare pe care noi am descoperit-o, încetând să mai încercăm să învăţăm din cărţi şi lecţii, şi făcând ceea ce fac toţi cei care învaţă engleza cu
Cum să învăţăm o limbă străină – recomandări de top
Articol preluat de pe https://ihworld.com. Tradus de Ilinca Stroe Învăţarea unei limbi străine este un proces incitant, inspirator şi complex. Nu constă în simpla sarcină de a memora cuvinte noi – o limbă trebuie trăită, încorporată în viaţa noastră de zi cu zi pe cât de mult posibil, în afara sălii de curs. Asta face călătoria învăţării infinit mai interesantă, practică şi plăcută, ducând la rezultate vizibile şi la folosirea limbii cu încredere sporită. Deci ce poţi face în timpul tău liber pentru a-ţi îmbunătăţi abilităţile lingvistice? Recomandările noastre de top privind învăţarea unei limbi străine au fost testate şi răstestate de membrii echipei IH World, şi garantat te vor ajuta! Citeşte şi ascultă ştirile Urmărirea ştirilor în limba de învăţat e un mod extraordinar de a-ţi îmbunătăţi abilităţile de comprehensiune, în special prin intermediul canalelor de ştiri internaţionale. De regulă, ai o idee generală despre ce se întâmplă în lume, datorită ziarelor şi posturilor TV din ţara ta. Prin urmare, vei descoperi că urmărirea aceloraşi ştiri în limba pe care o înveţi e o modalitate grozavă de a-ţi îmbogăţi vocabularul, întrucât vei putea asocia relativ uşor cuvinte noi cu echivalentele lor din limba ta maternă. Şi abilităţile tale de ascultare se vor îmbunătăţi, deoarece vei avea deja o idee despre subiectul discutat şi vei putea să te adaptezi treptat la viteza, ritmul şi intonaţia prezentatorului. Chiar dacă îţi va scăpa o parte din context, citirea şi ascultarea ştirilor naţionale şi locale în limba pe care o înveţi este, de asemenea, un exerciţiu foarte util. E bine să te imersezi în cultura respectivă şi să înveţi mai multe despre istoria, societatea şi politica acelei ţări – în special atunci când limba cu pricina e vorbită în mai multe ţări. Poţi începe cu următoarele, pentru a da doar câteva exemple: RTVE spaniolă; Rai News din Italia; TV Monde franceză; Tagesschau din Germania. Încearcă să urmăreşti aceste canale prin intermediul social media, pentru a avea acces şi mai rapid la ştiri în limbi străine! Învaţă pe drum Nu există mod mai bun de a-ţi folosi timpul de deplasare decât îmbunătăţindu-ţi abilităţile lingvistice – timpii aceia morţi pe care cel mai adesea îi irosim pot fi folosiţi spre avantajul tău! Aplicaţia Audible, pe care o poţi descărca şi asculta pe telefon, e o sursă extraordinară de materiale de învăţare a unei limbi străine; cu tabele cu verbe şi liste de vocabular, cu poveşti şi romane, deplasarea ta devine o ocazie nemaipomenită de a te conecta, a te relaxa şi a-ţi umple mintea cu limba pe care vrei să o înveţi. Până ajungi la lucru, vei fi şi realizat ceva – #câştigi. Uită-te la seriale După o zi lungă la birou, vrei să stai, să te deconectezi şi relaxezi – dar de ce să nu faci asta în limba de învăţat? Netflix şi Walter Presents sunt surse excelente de seriale în limbi străine şi, crede-ne pe cuvânt, unele dintre ele sunt epice! Există subtitrare, să te ajute cu comprehensiunea şi cuvintele noi – Netflix are subtitrare şi în engleză, şi în limba originală a filmului. Serialele în limbi străine sunt perfecte pentru a te conecta la limba respectivă, pentru a te obişnui cu diferite accente şi pentru a deprinde stiluri conversaţionale din viaţa reală, dincolo de stilul mai formal folosit la ştiri. Serialele nici nu cer mare efort din partea noastră, în afară de mânuirea telecomenzii – ideal! Fă-ţi un prieten Totuşi, învăţarea unei limbi străine nu se reduce doar la absorbirea limbii respective prin citire şi ascultare; e vorba şi de folosirea ei practică: avem nevoie să o vorbim, efectiv. Aşa că de ce să nu găseşti pe cineva cu care să exersezi? Poate ai un coleg care vorbeşte limba pe care tocmai o înveţi – încearcă să conversezi cu el/ea în acea limbă. Chiar şi propoziţiile simple („Cum a fost weekendul?” „Vrei o cafea?”) contribuie mult la dobândirea încrederii în sine. Iar data viitoare când te afli într-un restaurant ce oferă preparate cu nume străine, încearcă câteva cuvinte cu chelnerii de-acolo – meniul este, adesea, de ajutor, întrucât numele mâncărurilor sunt de multe ori trecute în limba de origine (patatas bravas, penne all’arrabbiata). Mai poţi să găseşti oameni cu preocupări similare, care învaţă şi ei o limbă străină şi sunt doritori să exerseze, prin intermediul Language Exchanges. Meetup e un loc bun pentru a afla de evenimente ce au loc în zona ta. Fii practic/ă Citeşte. Ascultă. Vorbeşte. Şi Trăieşte… A trăi limba respectivă şi a o aborda practic reprezintă un mod excelent de a absorbi vocabular şi gramatică. Noi am descoperit că a găti după reţete scrise într-o limbă străină e o tehnică amuzantă (şi gustoasă!) de a urmări acea limbă în context, ceea ce ne ajută să ne amintim cuvinte şi structuri noi. Testarea de reţete din diverse ţări e şi un mod captivant de a învăţa despre culturile asociate cu limbile pe care le învăţăm. Iată câteva exemple de încercat: site-ul spaniol Recetas.net; site-ul italian Giallo Zafferano; site-ul francez All Recipes. Rezervă-ţi o vacanţă Deşi asta nu e o tehnică de zi cu zi, se înţelege de la sine că vizitarea unei ţări unde se vorbeşte limba pe care o înveţi este obligatorie. E ocazia perfectă de a-ţi pune la încercare noile abilităţi lingvistice, de a pune în practică şi în context ceea ce ai învăţat şi de a te imersa total în acea limbă şi acea cultură. Oamenii locului se bucură de fiecare dată când turiştii încearcă să comunice cu ei în limba lor, iar a purta o conversaţie reuşită peste hotare îţi dă un plus substanţial de încredere şi te inspiră să continui călătoria învăţatului unei limbi străine! Unde poţi învăţa o limbă străină cu International House? Fie că te interesează să înveţi o limbă străină în timpul liber, fie că îţi doreşti o aventură printr-un program Study Abroad, International House îţi oferă o paletă largă de opţiuni. Descoperă care dintre centrele noastre îţi este