Autor: Ilinca Stroe   Este limba lui Goethe, Nietzsche, Freud, Schiller și a „Odei bucuriei”, însă sonoritatea ei nu primește totdeauna din partea gustului nostru (subiectiv) aprobarea necondiționată pe care o obține fără rezerve italiana, de pildă. Necunoscătorii cad prea des pradă clișeelor despre ea. Iar cei care chiar o studiază se plâng că este grea și… în același timp, extraordinară. Ce anume face ca germana să fie o limbă specială? Să vedem.   Germana are cel mai mare număr de vorbitori nativi din Europa: pentru aproximativ 95 de milioane de persoane (reprezentând un procent de 13,3% dintre europeni), ea este limba maternă.   Locul 4 în lume în topul limbilor străine cel mai des învățate, după engleză, franceză și spaniolă. Acest statut se datorează, probabil, perspectivelor de studiu și de lucru oferite de Germania: pe de o parte, țara este pe locul 5 în lume ca atractivitate pentru studenți internaționali și a doua din Europa sub aspectul accesibilității taxelor de curs; pe de altă parte, unele dintre cele mai solide și de succes companii din lume sunt germane (Volkswagen, Daimler, Allianz, BMW, Siemens, etc.).   Limbă oficială sau co-oficială în șapte țări: Germania, Austria, Elveția, Belgia, Luxemburg, Liechtenstein și Italia (regiunea Tirolul de Sud). Este, de asemenea, limbă a minorităților conlocuitoare în diverse alte țări, inclusiv România, Slovacia, Danemarca, Brazilia și chiar… Namibia!   Germana are o literă unică în lume: ß (“Eszett”), care se pronunță ca un -s dublu și nu apare niciodată la începutul unui cuvânt.   Ca și româna, dar spre deosebire de engleză și de limbile romanice vestice, germana are trei genuri: feminin, masculin și neutru. Coexistența acestora este adesea derutantă pentru cei care studiază limba lui Goethe…   Există nu mai puțin de 35 de dialecte ale limbii germane, fiecare cu pronunția, vocabularul și particularitățile lui distinctive. Vorbitorilor din regiuni diferite le e uneori greu să se înțeleagă și se pare că dialectul cel mai greu de înțeles, din cauza pronunției, este cel vorbit în Bavaria.   60% din vocabularul german este comun cu cel al englezei, însă atenție la așa-numiții „falși prieteni” (cuvinte care se scriu și se pronunță la fel în ambele limbi, însă au sensuri diferite): în germană, „gift” nu înseamnă „cadou”, ci „otravă”; „handy” nu înseamnă „la îndemână”, ci „telefon mobil”; „brief” înseamnă „scurt” în engleză, dar „literă” în germană; „chef” numește un maestru bucătar în engleză, dar un superior ierarhic în germană; ș.a.m.d.   Tinerii nemții, se spune în glumă, vorbesc „Denglish”: o germană presărată cu englezisme precum “die Aircondition” (aer condiționat) sau “der McJob” (slujbă prost plătită).   Cel mai lung cuvânt german publicat vreodată are 79 de litere: „Donaudampfschifffahrtselektrizitätenhauptbetriebswerkbauunterbeamtengesellschaft”. Germana este, de fapt, notorie pentru lungimea cuvintelor sale, în principal substantive compuse. Acestea, însă, nu sunt chiar așa de greu de înțeles, odată ce le descompunem în părțile lor integrante: de exemplu, „das Vaderland”, țara de naștere, este o combinație între „der Vader” („tată”) și „das Land” („pământ”); „Handschuh” e compus din „hand” („mână”) și „schuh” („pantof”), și înseamnă „mănușă”.   Toate substantivele germane se scriu cu majusculă. În vreme ce unii explică acest fapt prin dorința de a le înlesni învățarea substantivelor celor care studiază germana, se poate presupune, pe de altă parte, că această ortografiere trădează imensa prețuire pe care limba nativă a „das Land der Dichter und Denker” (țării de poeți și de gânditori) o acordă conceptelor, noțiunilor și ideilor abstracte numite de substantive.   Germana are cuvinte care nu există în nicio altă limbă: “Fremdschämen” = rușine simțită pentru celălalt, în locul său; “Fernweh” = poftă de aventură. De asemenea, în germană există cuvinte greu de tradus sau redat în alte limbi: „Schadenfreude” se referă la bucuria malițioasă provocată de suferința sau necazul altuia; „Kummerspeck” denumește nevoia de a-ți permite să jelești, să trăiești și să procesezi o durere, un necaz.   În concluzie, limba unor țări care au foarte mult de oferit din punct de vedere profesional, educațional și cultural prezintă niște particularități care, spun cunoscătorii, incită la tot mai mare aprofundare, pe măsură ce se lasă descoperite și… savurate.  Und du? Sprichst du Deutsch?     International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612.        Surse <www.fluentu.com/blog/most-studied-languages/> <www.cbs.de/en/blog/facts-about-germany/> <www.languageinsight.com/blog/2020/facts-german-language/>

Autor: Ilinca Stroe   Top 3 limbi materne pe glob Engleza, lingua franca Engleza pe mapamond Engleza, ușor de învățat Engleza și puterea economică Expunerea culturală la engleză Va domina engleza lumea? Ascensiunea chinezei mandarine Engleza, limba altei planete     Engleza nu este prima dintre cele mai răspândite limbi materne de pe glob. Și nici a doua… În top 3 cele mai vorbite limbi de pe mapamond, chineza mandarină ocupă locul 1, cu aproape un miliard de vorbitori nativi, reprezentând 12% din populația lumii. Pe locul 2 urmează spaniola, cu circa 460 de milioane de vorbitori nativi (aproape 5% din populația mondială), și abia pe locul 3 se situează engleza.   Cu toate acestea, cea unanim numită astăzi „lingua franca” sau „limba universală” este nu chineza, nu spaniola, ci engleza. Că în engleză te poți înțelege, de bine, de rău, cu oricine de pe planeta aceasta, din orice țară, de orice rasă, de la inuiții din Groenlanda la locuitorii Nepalului sau descendenții incașilor din Peru, e o așteptare cât se poate de comună – și realistă.   Cum se face că limba oficială a, într-adevăr, unui Imperiu care la apogeul său (1913) a acoperit 24% din suprafața globului și a cuprins 23% din populația de atunci a lumii nu doar că nu a decăzut odată cu destrămarea Imperiului, ci a ajuns, în ultimele două decenii, limba cea mai răspândită de pe Terra (cu 1,5 miliarde de vorbitori / 20% din populația actuală a planetei)?   Explicațiile nu sunt puține. Cea mai importantă e, probabil, aceea că engleza pur și simplu este o limbă ușor de învățat. Utilizatorii alfabetului latin nu au probleme cu ea, iar vorbitorii de alte limbi germanice, dar și cei de limbi romanice își însușesc cu ușurință vocabularul ei, întrucât acesta e o combinație de cuvinte germanice și cuvinte de origine latină care există, în forme ușor diferite, în atât de multe alte limbi (originare) din Europa. În plus, gramatica englezei contemporane e mult simplificată, față de alte limbi: nu mai există terminații speciale pentru genuri sau pentru formele verbale, de exemplu, ceea ce înlesnește mult învățarea.   Apoi, este evident determinant faptul că engleza e limba oficială a unei puteri mondiale de anvergura Statelor Unite ale Americii, dar și a unora dintre cele mai mari economii ale lumii din G20 (Canada, Marea Britanie, Australia, Africa de Sud). Poate și datorită legăturii dintre engleză și putere economică, acest idiom a devenit limba businessului internațional – deși la fel de bine s-ar putea descrie drept limba turismului global sau limba tehnologiei.   Nu în ultimul rând, engleza beneficiază de o vizibilitate și de o expunere culturală deosebite. Pe Internet, de exemplu, peste jumătate din website-urile existente sunt în engleză, iar internauții care folosesc engleza reprezintă aproape 26% din numărul total al utilizatorilor de Internet. (Spre comparație, cei care folosesc chineza mandarină reprezintă doar 19,4%). În plus, engleza domină producția cinematografică (vezi Hollywood) și producția muzicală (pop/rock/rap/etc.) a lumii. Cultural, suntem cu toții cât se poate de expuși la engleză, de la banalele tricouri inscripționate cu câte un „smile” sau „be happy”, purtate în Indonezia ca și în Bolivia, la vreun cântec în engleză al Shakirei transmis de un post de radio din Gambia sau Taiwan.   Ce direcție viitoare indică aceste fapte? Va domina engleza lumea? Va ajunge ea să stăpânească întregul mapamond și, poate, să elimine treptat celelalte limbi – de vreme ce deja vorbim de romgleză, franglais, Spanglish sau Denglisch, iar dintre cele 7000 de limbi ale lumii una moare la fiecare 14 zile?… Va fi engleza principala limbă de comunicare cotidiană a populației globale? Limba oficială a planetei? Oare la mijlocul secolului viitor, prin anul 2150, oamenii evoluați ai acelor timpuri nu vor mai ști decât engleză, comunicând, poate, doar în câteva cuvinte încă neuitate în limba lor maternă, cu bunicii?   Există specialiști care ne asigură că, odată cu ascensiunea Chinei, care e probabil să devină curând prima putere mondială, chineza mandarină, în ciuda complexității ei, are șanse să se răspândească tot mai mult, făcând concurență serioasă englezei în ce privește statutul de „limbă universală”. Dacă numărul de vorbitori non-nativi care învață chineza îl va depăși pe cel al persoanelor care învață engleză, atunci statutul de „limbă a lumii” va fi, într-adevăr, disputat între cele două. Alți experți semnalează că limbile care dispar sunt înlocuite de trei idiomuri dominante: engleză, chineză, spaniolă.   Așa că e foarte probabil să ajungem să trăim într-o lume fie bilingvă, fie trilingvă – mai degrabă decât monolingvă. Engleza nu pare că va reuși să se impună drept „limbă oficială a planetei”. Trebuie însă repede adăugat: nu a acestei planete… Căci oriunde în Spațiu va exista o echipă pământeană multinațională cu misiunea de a coloniza o altă planetă, putem fi 99% siguri că limba ei de lucru va fi engleza! Mars speaks English…     Surse <www.farandwide.com/s/most-spoken-languages-eebb682e26eb4bc5> <www.statista.com/statistics/262946/share-of-the-most-common-languages-on-the-internet/>     International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612.

Autoare: Ruxandra Ioanid   Ajungem deseori la ora de germană mai mult sau mai puțin voit, îmbiați de compania la care lucrăm. Ca tot contemporanul, suferim de lipsă de timp, energie mentală sau chef. Petrecem un ceas și jumătate sau două în compania colegilor și a trainerului de la IH. Uneori putem să fim atenți la ce se petrece, alteori, invadați de mailuri și telefoane, ne scapă jumătate din informație. Ajunși acasă, acolo unde ni se sugerează să ne mai aplecăm încă o dată asupra manualului de germană, suntem agasați de alte griji, de membrii familiei sau de copii cu școală online. Contactul direct cu limba germană în afara sesiunii de curs propriu-zise lipsește de obicei cu desăvârșire. Ce este de făcut?   Setăm limba germană pe telefon și computer Surprinzător, dar funcționează garantat. Știm foarte bine locul în care se află aplicațiile și butoanele lor și, dacă UI/UX-ul nu a dat rateu, imaginea va fi aceeași, iar noi vom reține întreaga terminologie fără nici un efort conștient. Este nevoie doar de un strop de curaj și renunțare la comoditate.   Radio Cei care locuiesc în orașe mari și aglomerate au un avantaj: pot asculta în drumurile lor radio. Desigur, unul în limba germană. Bineînțeles, va părea la început frustrant; cu timpul, însă, și cu perseverență, melodia limbii se va imprima acolo unde este nevoie de ea. Ascultați și atât! Veți constata că, la un moment dat, veți simți unde se termină un cuvânt și unde începe celălalt. Vă veți surprinde și în timpul cursurilor observând că ceva vă va suna bine sau, dimpotrivă, vă va zbârli auzul. Varianta radio este funcțională și la gătit, călcat, sortat rufe în dulap, reparat mașina sau îmbăiat.   Televizor Clasicul televizor nu e rău. Stai lățit/ă pe canapea, nu faci de obicei nimic altceva, privești și asculți. Spre deosebire de radio, televizorul aduce cu sine și imaginea, ceea ce ajută mult la intuirea mesajului.   Recomandăm: ARTE.TV https://www.arte.tv/de/ DV.TV https://www.dw.com/de/themen/s-9077   Internet Orice informație citită sau ascultată pe internet e de folos. O rețetă de prăjitură, descrierea unui dulap de la IKEA, prețul și dimensiunile unei rochii de seară, o postare pe Facebook, o glumă, o memă, un video despre durerile de spate…   Cinematograf Ajung puține filme germane la noi la cinematograf, dar ajung. Nimic nu se compară cu imaginea uriașă și cu sunetul unui cinematograf. Filmele sunt subtitrate, deci nu veți ieși complet frustrați din sală, dar veți ieși plini de o oră și jumătate de sunet german. Îndrăzniți!   Recomandăm: ocoliți mallurile! Nu sunt de găsit acolo decât filme comerciale americane, de obicei. Mergeți la cinematografe bune (în București, de exemplu, Elvira Popescu, Cinemateca Muzeul Țăranului Româna sau Cinema Union), și veți găsi filme de valoare. Muzică Este chestiune de gust, adevărat, dar ajută mult dacă vă place să ascultați un Rammstein, niște Die Toten Hosen sau Die Fantastischen Vier.   Cărți pentru copii Nu este necesar să aveți și copii. Cărțile clasice cu poveștile pe care le știți din copilăria voastră sunt de mare folos. Cunoscând deja firul narativ, vă va fi relativ ușor să intuiți vocabularul. Poveștile lui Hans Christian Andersen, o Scufița Roșie, o Albă ca zăpada aduc și bucurie, și folos. Cărți pentru adulți repovestite pe niveluri Ați citit Hermann Hesse în limba română, sau Günter Grass, ei bine găsiți aceiași autori în germană, cu textele repovestite și adaptate pentru nivelul la care vă aflați.   Recomandăm: Librăria Sitka   Cărți de bucate cu fotografii Să folosești fizic cuvintele unei limbi ajută foarte tare la imprimarea lor în memorie. Dacă vom avea nevoie de sare și o vom cere la masă, o vom primi și o vom folosi, denumirea ei va rămâne în mintea noastră mult mai bine întipărită decât dacă doar am citit cuvântul în carte. Dacă vom căuta la magazin un ingredient de care avem neapărată nevoie și vom folosi în minte cuvântul german, ne va fi de mare folos.   Etichete și indicații de folosire Cum multe produse din supermarket au etichete originale, citiți mai întâi textul în limba germană. La fel puteți să vă folosiți și de instrucțiunile de folosire pentru diverse obiecte (de exemplu, electrocasnice).   Germana la interior Aveți de parcurs o distanță pe jos sau cu autobuzul? Ei bine, priviți în jur și descrieți în interiorul vostru ce vedeți: o bunicuță care traversează strada la semafor împreună cu nepoțelul, un copac invadat de flori de primăvară, un nerăbdător claxonând furios în trafic. Orice. Vorbiți cu voi în limba germană. Descrieți ce anume faceți: merg cu autobuzul până la Romană, schimb cu metroul și ajung foarte târziu la întâlnire. Scrieți jurnal în limba germană, scrieți scrisori, scrieți câte ceva pe zi, cât de mic. Scrieți de mână pe cât posibil. Gândiți direct în limba germană, nu traduceți! Gândiți mai întâi cu cuvintele pe care le aveți, abia apoi căutați în dicționar. Descrieți cuvântul pe care nu îl cunoașteți încă înainte de a vă uita după el. Plimbați-vă în ritmul unei fraze, repetați fraza, călcați pe fiecare cuvânt, absorbiți-l în trup.   Găsiți parteneri nemți Sunt multe platforme care oferă posibilități de a cunoaște oameni. Găsiți un partener simpatic cu care puteți vorbi câte în lună și în stele. Nu vă sfiiți să vorbiți. Important este dacă v-ați făcut înțeleși sau nu.   Recomandăm: MeetUp   Petreceți concediul în țări de limbă germană O săptămână-două în care să fiți permanent expuși limbii germane este o comoară. Vorbiți mult, dați-vă teme: să comand la restaurant, să merg la piață și să negociez prețul unui kilogram de roșii, să întreb de drum, să las să mi se explice și să merg conform explicației, să întreb de un produs în supermarket, să merg la teatru și cinematograf fără subtitrare, să fac un tur la muzeu cu ghid de limba germană. Idei sunt foarte multe, vedeți ce vi se potrivește.     International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru

Autor: Ilinca Stroe   Pentru ca, dincolo de truisme larg răspândite cum ar fi „germana e grea!”, să ne facem o idee realistă şi cât mai cuprinzătoare despre cum e, de fapt, să înveţi această limbă, am realizat interviuri cu trei tipuri de utilizatori de germană: cursant copil, profesor şi cursant adult. Asupra acestuia din urmă se concentrează prezentul interviu cu Veronica N., care a urmat un curs de germană pentru adulţi la International House (IH) Bucureşti şi ne poate vorbi din proprie experienţă despre provocările şi satisfacţiile familiarizării cu limba lui Nietzsche. 1. Când ai început să înveţi limba germană? Zilele trecute, am dat, din întâmplare, peste prima agendă în care îmi luam notiţe la cursul de germană. Data scrisă pe prima pagină era aprilie 2012. Cât timp a trecut… Mă gândesc cu nostalgie la entuziasmul şi bucuria de la primele cursuri. 2. De ce ai vrut să ştii germană? Totul a început ca un hobby. Nu aveam nevoie de limba germană la job sau să dau un boost CV-ului, ci îmi doream pur şi simplu să învăţ o limbă străină diferită de celelalte învăţate până la momentul respectiv (engleză, franceză şi spaniolă). 3. Cum te-ai simţit la începutul cursului? Dar acum? După primele lecţii mi-am zis că va fi imposibil să învăţ germana. Nu existau nişte reguli clare, să te ajute să ştii că substantivul e feminin ori masculin, sau că verbele sunt împărţite în categorii clare, cum sunt la franceză, de exemplu. Şi der, die, das descurajează un pic, la început… Însă ambiţia mea nu s-a lăsat doborâtă şi am continuat cursul, realizând că, de fapt, germana nu este o limbă imposibilă. Trebuie doar să-ţi placă să înveţi, să ai ceva abilităţi pentru limbile străine şi să vrei. Aş zice că un merit aparte l-au avut şi profesoara, prin metoda de predare folosită, specifică IH-ului, şi colegii de grupă. 4. Ce ţi-a fost cel mai uşor să înveţi? Dacă m-aş gândi la ceva în mod particular, aş spune că mi-au plăcut mult adjectivele. Nu a fost uşor să le învăţ terminaţiile în funcţie de caz, însă după ce le-am „prins” şi le-am folosit corect am simţit o satisfacţie foarte mare. 5. Dar cel mai greu? Cred că cel mai greu a fost să înţeleg nativii germani. Cu cei din Austria a fost mai simplu. Aveam aşa emoţii, prima dată când am fost în Viena şi am comandat la restaurant! Aveam impresia că nu vor înţelege nimic din ce voi spune, însă m-am descurcat foarte bine. Şi pe ei i-am înţeles în conversaţiile purtate cât timp am stat acolo, nu doar în Viena, dar şi în alte oraşe din Austria. 6. Ce îţi place cel mai mult din limba germană? Exact ce m-a descurajat la început: că nu există reguli. Cred că asta m-a provocat şi mai mult să o învăţ, m-a ambiţionat să nu renunţ. Când am fost întrebată de profesoara de germană ce înseamnă pentru mine limba germană, am spus direct: provocare! “Deutsch ist eine Herausforderung.“ Îmi plăcea atât de mult cum sună cuvântul acesta! 7. Ce avantaje ţi-a creat cunoaşterea limbii germane? Învăţarea limbii germane a venit „la pachet” cu multă informaţie despre cultura şi civilizaţia germană – din nou, acesta este meritul abordării de la International House. Pe lângă toate avantajele pe care cei mai mulţi dintre noi le cunosc (îmbunătăţirea capacităţii de memorare, creşterea atenţiei, îmbunătăţirea abilităţilor de multitasking), mi-a deschis noi orizonturi şi m-a făcut mai atentă la celelalte limbi străine studiate. Afirmaţia lui Geoffrey Willans, „Niciodată nu poţi înţelege o limbă până nu înţelegi cel puţin două”, este cât se poate de adevărată! 8. La ce îţi foloseşte germana în mod curent? Îmi place foarte mult să fac drumeţii montane, nu doar în România, ci şi în alte ţări. Limba germană îmi e de mare folos când merg în micile comunităţi din Alpii austrieci, unde majoritatea localnicilor vorbesc doar germană. De asemenea, cinematografia germană a luat avânt în ultimii ani şi îmi face deosebită plăcere să vizionez filme nemţeşti fără subtitrare. Pe lângă exersarea limbii, îmi dă şi o oarecare satisfacţie că înţeleg şi recunosc anumite structuri gramaticale sau cuvinte care îmi cam dădeau bătaie de cap la cursuri. 9. “Germana se învaţă greu!” În ce măsură eşti de acord cu această părere? Nu e o limbă uşoară, însă se poate învăţa relativ uşor dacă îţi doreşti sau dacă ai nevoie la job. Cred că foarte mult contează cu cine o înveţi şi dacă metoda folosită în predare te ajută. Eu aşteptam cu nerăbdare orele de germană de la IH, chiar dacă erau vinerea dimineaţă la 8 şi trebuia să mă trezesc mai devreme, să ajung la curs, indiferent că era vară, iarnă sau toamnă ploioasă. Îmi plăcea foarte mult că Alina, profesoara de germană, punea accent pe conversaţie, pe jocuri şi activităţi funny – din nou, caracteristice metodei de predare de la IH. Ne trezeam vorbind în germană minute bune şi asta ne oferea încredere. 10. Se spune că o limbă străină adaugă ceva personalităţii noastre. Pe tine cum te-a schimbat germana? Mie mi-a adus un plus de încredere, m-a ajutat să-mi depăşesc anumite limite şi mi-a deschis apetitul pentru mai mult. Chiar îmi doresc să reiau cursurile, după o pauză de mai bine de un an, şi să ajung la un nivel cât mai avansat. Die Deutsche Akademie Bukarest, divizia de germană pentru copii a International House Bucureşti, oferă cursuri online de germană pentru copii și adolescenţi. Informaţii şi înscrieri: germanapentrucopii@ih.ro sau 0733 102 155. Pentru cursuri de germană pentru adulți ne puteți contacta la germana@ih.ro sau 0728 808 612.

Autor: Ilinca Stroe   Dacă un copil care învaţă germana online la IH Bukarest Deutsche Akedemie are emoţii la prima lecţie, se descurcă uşor cu verbele (dar nu simpatizează terminaţiile) şi, în ansamblu, se bucură că profesorii sunt prietenoşi, am vrut să aflăm şi cum e să fii profesor de germană. Să vorbeşti limba lui Goethe cu uşurinţă, să fii deja bine familiarizat cu gramatica ei, să culegi roadele anilor de studiu şi, mai presus de orice, să fii conştient de avantajele pe care ţi le aduce stăpânirea acestei limbi extrem de apreciate în special la nivel european. Am stat, deci, de vorbă cu Andrada B., profesoară de germană pentru copii şi adulţi la IH Bukarest Deutsche Akademie, şi vă oferim în continuare amintirile, impresiile şi opiniile ei despre procesul asimilării germanei. 1. Când ai început să înveţi limba germană? La vârsta de 2 ani şi jumătate. 2. De ce ai vrut să ştii germană? Cel mai bun prieten de la vârsta aceea, care îmi era coleg de grădiniţă, a fost mutat la grădiniţa germană. “Nu am putut trăi fără el” şi mama a trebuit să mă mute şi pe mine la germană. 3. Ce îţi place cel mai mult din limba germană? E o combinaţie între matematică şi filozofie. Te determină să gândeşti şi nu se epuizează niciodată: mereu ai câte ceva de explorat, ceea ce o face interesantă mai ales pentru oamenii curioşi, ambiţioşi şi cu gândire tehnică. 4. Ce avantaje ţi-a creat cunoaşterea limbii germane? Mare parte din viaţa mea profesională gravitează în jurul ei, pe lângă cursurile de germană pe care le ţin. Am avantaje financiare, avantaje de imagine, de multe ori, prietenii în străinătate şi siguranţa locului de muncă. 5. Se spune că o limbă străină adaugă ceva personalităţii celui care o învaţă. Pe tine cum te-a schimbat germana? Am preluat multe principii germane: sunt foarte punctuală, respect deadline-urile, respect anumite seturi de reguli, dar ştiu foarte bine şi că există excepţii, ştiu ce reguli pot să nu respect, dacă este în avantajul meu. Prima dată terminăm treaba, apoi bem o bere… 6. Cum te simţi ca profesor de limba germană? Simt o mare satisfacţie când ascult oameni care vorbesc germana şi ştiu că au învăţat-o împreuna cu mine. E ca şi cum înveţi un copil să vorbească: la început foloseşte şi reproduce cuvintele şi frazele tale, recunoşti stilul tău de a vorbi în ceea ce spune, apoi vezi cum evoluează şi îşi formează propriul registru – iar atunci ştii că a devenit independent. 7. Care e provocarea cea mai mare pentru un profesor de germană? Să menţină cursantul motivat şi să nu cedeze sau renunţe când „se complică lucrurile”. 8. Ce spun studenţii tăi cel mai adesea despre experienţa învăţării limbii germane? E un montagne russe: suişuri şi coborâşuri. Mult entuziasm şi mulţi nervi, enorme satisfacţii. 9. Ce li se pare studenţilor tăi cel mai uşor de învăţat în germană? Nimic!!… :))))) Vorbind serios: cuvintele care sunt la fel ca în engleză sau română. 10. Dar cel mai greu? Articolele substantivelor. 11. Ce aspecte culturale li se transmit implicit studenţilor prin predarea limbii germane? Pe parcursul cursului se trece prin nenumărate elemente culturale, înveţi şi te dezvolţi mult şi sub acest aspect. De exemplu, înveţi că trebuie să fii foarte specific, că orice abatere de la reguli are repercusiuni (de sens în germană), că trebuie să ai o structură… 12. “Germana se învaţă greu!” În ce măsură eşti de acord cu această părere? Cursanţii vorbesc de la prima lecţie germană. După două luni, pot să scrie un text de o pagină. Dacă înveţi activ, cu două lecţii pe săptămână şi studiu individual încă două ore săptămânal, germana se învaţă foarte bine în doi ani şi jumătate. 13. În opinia ta, ce avantaje capătă un copil care ştie germană, în ziua de azi? Recomand! Felul de a fi al oamenilor care vorbesc germană e aparte: transmit încredere şi îi vezi capabili. În plus, germana vine cu avantaje financiare şi, nu în ultimul rând, cognitive: te ajută să îţi stucturezi gândirea… V-aţi convins? Vă aşteptăm cu drag să vă înscrieţi copilul sau să vă înscrieţi dumneavoastră înşivă la cursurile noastre de germană, la emailul/telefonul de mai jos. Die Deutsche Akademie Bukarest, divizia de germană pentru copii a International House Bucureşti, oferă cursuri online de germană pentru copii și adolescenţi. Informaţii şi înscrieri: germanapentrucopii@ih.ro sau 0733 102 155. Pentru cursuri de germană pentru adulți ne puteți contacta la germana@ih.ro sau 0728 808 612.

Autor: Ilinca Stroe   Nu e cu putinţă să învăţăm o limbă străină singuri? Ba dimpotrivă: e perfect fezabil. Cu programe precum Babbel sau aplicaţii pentru telefoane mobile cum ar fi Duolingo, astăzi învăţarea unei limbi străine pe cont propriu devine extraordinar de accesibilă. Opţiunile menţionate, chiar dacă suferă de oarecare repetitivitate şi, cel puţin în cazul aplicaţiei Duolingo, conţin mostre de limbă nu neapărat utile şi practice, permit îmbunătăţirea gramaticii, însuşirea de vocabular nou, ba chiar, prin funcţia speech recognition, şi cizelarea pronunţiei.   Şi totuşi: experienţa cel mai des întâlnită la majoritatea celor care au învăţat o limbă străină singuri este că se acumulează un imens bagaj de cunoştinţe pasive (în special gramatică), cunoştinţe care, la momentul exprimării orale fluente, nu se activează. Cum se spune, „Când e să vorbesc, nu-mi vin cuvintele şi nu pot lega o propoziţie.” Acesta e marele risc, când învăţăm o limbă străină pe cont propriu, fără profesor: să o ştim, teoretic, dar fără să o putem vorbi, practic.   Riscul acesta se reduce spre zero atunci când învăţăm o limbă străină în cadrul unui curs, cu profesor. Iar asta pentru un motiv foarte pertinent:   Interacţiunea. Într-o sală de clasă, fie ea reală sau virtuală, comunicarea orală atât între profesor şi cursant, cât şi între cursanţi (în cadrul activităţilor în pereche sau grup, de pildă) este vie, spontană, dinamică. Există un anumit ferment concurenţial, se naşte chiar un simţ al competiţiei între colegi, cu efect pozitiv: fiecare încearcă să fie cât mai bun, să îşi atingă maximumul de potenţial. Suntem co-motivaţi să ne „dăm drumul”, să ne exprimăm ideile, opiniile, acordul, dezacordul, iar astfel ni se îmbunătăţeşte fluenţa în vorbire.   În plus, există trei alte aspecte care deosebesc învăţarea la curs, cu profesor, de cea pe cont propriu:   Acurateţea. Când învăţăm singuri, uneori ne dăm seama că facem greşeli şi ne autocorectăm, dar alteori nu. Ceea ce înseamnă că riscăm să învăţăm să vorbim limba respectivă cu greşeli (permanente). Prezenţa unui profesor în procesul de învăţare previne acest risc. Profesorul e garanţia că greşelile pe care le facem în vorbit sau scris sunt reperate, corectate şi, treptat, eliminate, astfel încât exprimarea noastră să ajungă să fie, prin exerciţiu repetat, bineînţeles, 100% corectă, fără greşeli.   Co-disciplinarea. Dacă învăţăm singuri, e foarte probabil să nu ne putem ţine de un program regulat de studiu, deoarece e adesea tenant să ne spunem că facem lecţia „mai încolo” – până ne dăm seama că a mai trecut (încă) o săptămână fără învăţare… Când însă învăţăm în cadrul unui curs, cu un profesor, trebuie să fim prezenţi la lecţie (fie online, fie în persoană) în anumite zile şi intervale orare. Programul e fix şi trebuie respectat, rutinele de studiu sunt bine instalate, regularitatea şi constanţa în învăţare – garantate.   Economia de timp. Studiul unei limbi străine pe cont propriu presupune în mod cert expunerea la nişte texte şi înregistrări audio/video în limba respectivă. Aceste materiale conţin, cel mai adesea, cuvinte sau expresii noi, al căror sens trebuie să ni-l lămurim consultând un dicţionar. De-aici, întreruperi frecvente din lectură sau audiţie, pentru a ne familiariza cu vocabularul necunoscut. La un curs cu profesor, aceste întreruperi sunt mult reduse: profesorul clarifică orice cuvinte/expresii ce pot produce blocaje înainte de abordarea textului sau a înregistrării. Iar datorită profesorului, care ne explică pe loc, rapid, cuvintele noi, nu mai trebuie să recurgem la dicţionar şi economisim, astfel, timp preţios pentru învăţare.   Prin urmare, a face un curs de limbă străină cu un profesor prezintă nişte avantaje indubitabile: învăţare durabilă, temeinică şi, mai ales, utilizarea concretă, practică, prin exprimare orală fluentă şi încrezătoare, a limbii respective. Un curs implică un efort şi o cheltuială ce merită din plin făcute: ne garantează transformarea în vorbitori competenţi ai unei limbi străine.   International House Bucureşti oferă, pe durata crizei provocate de pandemia de covid-19 (coronavirus), următoarele cursuri online pentru adulţi: limbi străine (engleză, franceză, germană, etc.), Fun with Grammar, Club de Conversaţie cu profesori nativi de engleză/franceză/germană, precum şi cursuri pe platforma NetLanguages concepute de experţi de la International House Barcelona. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi open@ih.ro sau 0728 808 612.