Autoare: Ilinca Stroe   Doar 3 membri Eaquals în România A fi membru Eaquals, USP rar Ce este Eaquals: misiunea Ce este Eaquals: 3 obiective principale Eaquals și clientul Ultima inspecție Eaquals la IH București 5 arii inspectate Punctele tari, avantaje pentru client Punct forte/Atu 1 Punct forte/Atu 2 Punct forte/Atu 3 Punct forte/Atu 4 Punct forte/Atu 5 Beneficiul sintetizat pentru clientul IH     Dintre sutele de centre de limbi străine existente pe teritoriul României, numai trei sunt membre acreditate ale unei organizații-reper pentru oricine învață o limbă străină: Eaquals. International House (IH) București, cu diviziile sale pentru copii (English Kids Academy și Die Deutsche Akademie Bukarest), e unul dintre cei doar trei membri români ai prestigioasei organizații.   Dar, dincolo de faptul că a fi membru Eaquals e o calitate rară în România, dincolo de prestigiul ce se răsfrânge dinspre organizație și asupra centrelor afiliate, de ce este relevantă apartenența IH București la Eaquals? Ce importanță are aceasta pentru clientul IH obișnuit, pentru cursantul de la engleză, germană, franceză, etc.?   Pentru a răspunde la aceste întrebări, pornim de la rostul și rolul Eaquals. Evaluation and Accreditation of Quality Language Services e o organizație britanică non-profit înființată în 1991 și care are în prezent drept membri acreditați universități și centre de limbi străine din peste 30 de țări din întreaga lume. Consultantă a Consiliului Europei pe chestiuni de politici lingvistice, Eaquals are ca misiune promovarea excelenței în educația lingvistică.   Și aceste trei obiective principale: 1) să optimizeze experiența de învățare a celor care învață limbi străine, prin dezvoltarea unor standarde de predare a limbilor moderne 2) să ofere furnizorilor de cursuri de limbi străine acreditare pe baza acelor standarde 3) să asigure resurse practice, training, îndrumare și sprijin tuturor celor ce lucrează în domeniul limbilor moderne   Nota bene, Eaquals vizează așadar direct succesul cursantului în învățarea unei limbi străine, pentru obținerea acestuia organizația punând la dispoziția cursantului sfaturi, resurse, expertiză, sprijin. De altfel, prin materialele sale informative IH București le aduce la cunoștință cursanților că, în calitate de clienți ai unui centru membru Eaquals, ei pot transmite feedback despre centru direct către Ombudsmanul Eaquals.   Ce alte beneficii directe ale apartenenței IH la Eaquals are cursantul? Dacă trecem în revistă doar cinci dintr-un total de 55 de puncte forte evidențiate de cea mai recentă inspecție Eaquals la IH București (ianuarie-februarie 2022), avantajele pot fi deduse cu ușurință.   Inspecția a verificat minuțios respectarea de către IH București a standardelor de calitate Eaquals sub cinci aspecte: management și guvernanță instituționale management academic servicii pentru cursanți colectivul de lucru mediul de învățare și facilitățile incluse   Iar din punctele tari identificate sub aceste aspecte se desprind avantaje concrete pentru cursantul IH, după cum urmează.   Punct forte 1: filosofia și valorile școlii sunt evidente la toate nivelurile, în acest centru. Beneficiu 1: „teoria” e pusă în practică în activitatea de zi cu zi a centrului. Dacă, de pildă, profesionalismul e una dintre valorile IH, asta înseamnă inclusiv că clientul ajuns la Recepția IH va fi tratat cu competență și amabilitate, că problema sa va fi rezolvată eficient.   Punct forte 2: programa și schemele de predare sunt coerente și monitorizate periodic. Beneficiu 2: cursantului i se predă materie relevantă, adusă la zi. În sala de curs, cursanții nu sunt expuși la subiecte și abordări perimate, ci învață după cele mai actualizate și logic alcătuite planuri de predare, astfel încât procesul învățării să fie bine organizat.   Punct forte 3: toată informația necesară le este transmisă clar cursanților. Beneficiu 3: un curs implică aspecte educațional-administrative uneori complexe (achitarea taxei în tranșe, parcursul pregătitor pentru teste Cambridge, etc.). Prin informare transparentă asupra acestora, cursantul IH se simte bine îndrumat la tot pasul.   Punct forte 4: angajații dispun de training și de oportunități de carieră. Beneficiu 4: cursantului IH i se predă de către un profesor nu doar competent, dar și mulțumit să lucreze la această companie, ceea ce înseamnă că abilitățile și atitudinea profesorului  fac învățarea plăcută și eficientă pentru cursant.   Punct forte 5: sediile IH sunt curate, bine întreținute, cu elemente deosebite precum postere cu citate motivaționale sau purificatoare de aer. Beneficiu 5: la IH, cursanții activează în spații unde și micile detalii de design interior sunt atent gândite, beneficiind de un mediu de învățare pozitiv, propice și agreabil.   În concluzie, apartenența IH București la Eaquals se traduce, pentru clientul IH, în beneficiul sintetizat că acesta învață ceea ce îi trebuie așa cum trebuie, alături de profesioniști, într-un loc unde se simte permanent pe mâini bune. Susținut și tratat în practica de zi cu zi întocmai așa cum i s-a promis: cu competență și considerație.     International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612.   

Autoare: Ilinca Stroe       Diferențe lingvistice, diferențe culturale Compararea românei cu engleza Ce sunt structurile cu sequence of tenses Traducerea cu sequence of tenses Raportarea la momentul vorbirii în engleză Un exemplu Cronologia în română Ambiguitatea din română Traduceri corecte/incorecte Raportarea la Timp – română versus engleză   Filologia comparată este un domeniu care rezervă celui ce îl explorează descoperiri surprinzătoare. Deoarece compararea cuvintelor, structurilor gramaticale sau a topicii din două limbi distincte poate releva diferențe culturale sau chiar de mentalitate care ne deschid ochii, cu nouă înțelegere, asupra acestui mare și fascinant personaj: celălalt. Cel din altă parte. Cel care vorbește altă limbă și vede lumea altfel. Minunatul necunoscut.   Compararea românei cu engleza este, astăzi, grație predominanței limbii lui Dickens și Hemingway, nu doar foarte la îndemână, ci și (aproape) necesară, pentru o nație ai cărei tineri vorbesc ceea ce colocvial numim „rongleză”. Ce are engleza diferit? Care dintre aceste diferențe ne influențează? Ce aport (intelectual, cultural, etic, etc.) ne aduc particularitățile englezei?   Pentru a descoperi puțin din conținutul acestui creuzet lingvistic, ne propunem în prezenta însemnare să ne concentrăm asupra unor structuri care țin de concordanța/corespondența timpurilor – sequence of tenses. Structurile respective apar în momentul în care redăm ceea ce ni s-a spus, la un moment dat din trecut, folosind un verb de raportare (a spune, a răspunde, a promite, a preciza, etc.) pentru a prezenta cele spuse.   De exemplu, „Smaranda mi-a spus că Luiza vine la 7”. Ca să traducem corect în engleză această frază, trebuie să plasăm foarte bine în timp momentele acțiunilor: când mi-a spus Smaranda, când vine Luiza și când rostesc eu, vorbitorul, acest enunț? Dacă momentul enunțului e ora 6, atunci putem păstra timpurile verbale din română: „Smaranda told me that Luiza is coming at 7”. Dacă însă momentul enunțului e ora 8, atunci e necesar, pentru o traducere corectă, să folosim în engleză alt timp verbal decât în română: „Smaranda told me that Luiza was coming at 7”.   Așadar, în engleză redarea unui mesaj se face, pe de o parte, din perspectiva momentului vorbirii și, pe de alta, fixând clar celelalte acțiuni în timp prin raportare la momentul vorbirii. Dacă în exemplul menționat „vine” este, cronologic vorbind, anterior momentului vorbirii, atunci timpul prezent din română (vine) trebuie redat în engleză prin trecut (was coming).   Să analizăm alt exemplu, pentru clarificare: „Mihai mi-a spus că Mara a plecat” / „Mihai told me that Mara had left.” Momentul când eu, vorbitorul, rostesc acest enunț: ora 18:00. Momentul când mi-a spus Mihai: ora 16:00 – timpul trecut/perfect compus în română, a spus, trecut în engleză, told. Momentul când a plecat Mara: ora 14:00 – timpul trecut/perfect compus în română, a plecat, dar mai mult ca perfect în engleză, had left.   Ce observăm? Româna, aici, nu face clar diferențierea (crono)logică dintre momentul când mi s-a spus și momentul când Mara a plecat. Prin folosirea perfectului compus pentru ambele acțiuni, în ciuda faptului că ele nu se petrec concomitent, româna nu indică neambiguu faptul că Mara a plecat înainte să mi se spună. Pe când engleza punctează cu precizie momentul plecatului, folosind pentru el nu trecutul, ci un timp verbal anterior acestuia: mai mult ca perfectul („trecutul trecutului”).   Iată și alte cazuri când, mizând pe imprecizia din română, am putea fi tentați să traducem literal în engleză structuri de genul acesta, fără a ne da seama că în engleză ar trebui poate folosite alte timpuri, depinzând de raportarea cu exactitate la momentul vorbirii. Vom marca cu roșu traducerile literale și cu verde traducerile posibil (mai) corecte.   Robert m-a asigurat că știe ce face. Robert assured me that he knows what he is doing. Robert assured me that he knew what he was doing.   Dan mi-a zis că o să mă sune Cati. Dan told me that Cati will/is going to call me. Dan told me that Cati would/was going to call me.   Când am vorbit cu ea, tanti Aura mi-a zis că merge la doctor. When we talked, auntie Aura told me she is going to the doctor’s. When we talked, auntie Aura told me she was going to the doctor’s.   Desigur, regulile detaliate ale corespondenței timpurilor se învață și pun în practică la curs. Ce e însă de reținut, când comparăm aceste structuri în română și în engleză, este că româna pare mai „neglijentă” în privința cronologiei, mai tolerantă la imprecizie temporală. Pe când engleza cere exactitate în ordonarea cronologică a acțiunilor despre care vorbim. Este aici, poate, o diferență de viziune asupra Timpului. Conform acestor structuri, se pare că într-un fel ne raportăm noi, românii, la timp – poate mai mioritic, mai idealist, mai „aerian”, și în altul se raportează vorbitorii nativi de engleză – mai practic, mai ancorat. Food for thought, așa-i?     International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612.           

Autor: Ilinca Stroe De câţiva ani, în cadrul procesului de recrutare tot mai mulţi angajatori au început să renunţe la întrebările de interviu standard (cu răspunsuri „cuminţi”, prefabricate care le spuneau angajatorilor exact ce voiau să audă) şi să recurgă, în schimb, la întrebări neconvenţionale. De exemplu: „Cum ai cântări un autobuz fără să foloseşti un cântar?” Sau: „Ai un vas de 3 litri şi unul de 5 litri. Cum măsori un litru de apă?” Aceste aşa-numite „brainteaser questions”, întrebări-provocare care pun mintea la treabă, nu au neapărat un (singur) răspuns corect, ci sunt menite să arate cum gândeşte persoana care răspunde. Se urmăreşte aportul de ingeniozitate şi de creativitate, în ideea că, odată angajat, candidatul respectiv se va afla adesea în situaţii profesionale în care va trebui să rezolve probleme printr-o abordare proaspătă, poate chiar neconformistă. Genul de mobilizare intelectuală pe care o experimentează oricine are de răspuns la o brainteaser question ţine de gândirea creativă. Iar gândirea creativă este ceea ce tot mai multe companii apreciază la angajaţii lor, întrucât e considerată abilitatea de a găsi soluţii inteligente, inovatoare pentru o întreagă varietate de probleme de serviciu, de la cele financiare la cele de marketing. Un curs care să stimuleze şi exerseze gândirea creativă, aşa cum promite BizPlay, reprezintă, deci, o „scurtătură” isteaţă către obiectivul ultim: acela de a îmbunătăţi capacitatea angajaţilor de a soluţiona probleme. Dar ce implică gândirea creativă şi ce ar putea conţine un curs menit să o dezvolte? Trei componente sunt de amintit: Gândirea laterală. Teoretizată încă de la finalul anilor ’60 de către psihologul Edward de Bono, gândirea laterală se referă la capacitatea de a privi problema de rezolvat dintr-o perspectivă nouă şi/sau de a schimba perspectiva asupra problemei, descoperind un unghi nou şi, odată cu el, posibil o soluţie inedită. La cursul BizPlay, gândirea laterală poate fi exersată prin intermediul „enigmelor” (puzzles) propuse de britanicul Paul Sloane. Zece la număr, acestea vor fi abordate în limba în care au fost formulate original (engleza), iar versiunile de soluţii generate de participanţi vor fi discutate pe larg, cu aprecierea atentă a aportului creativ. Gândirea asociativă este, conform Asociaţiei Americane de Psihologie, „o activitate cognitivă în care gândul trece fără o direcţie anume de la un element la altul, pe baza conexiunilor (asocierilor) dintre acestea, aşa cum se întâmplă în timpul reveriei şi al visatului cu ochii deschişi”. Procedeul de bază este asocierea liberă dintre idei, permiţând elementelor ce ţin de subconştient (gânduri, emoţii, etc.) să iasă la suprafaţă, cu încărcătura lor creativă. La BizPlay acest procedeu este exersat printr-o tehnică propusă de scriitorul suprarealist André Breton: dicteul automat, care activează inspiraţia, imaginaţia şi creativitatea. Gândirea divergentă. Metodă de gândire folosită pentru a genera multiple soluţii alternative pentru una şi aceeaşi problemă, gândirea divergentă se manifestă îndeosebi în procesele de brainstorming şi a fost teoretizată pentru prima oară de către psihologul american Joy Paul Gilford la sfârşitul anilor ’50. Pe principiul că un singur stimul produce o multitudine de potenţiale reacţii, cursul BizPlay exersează gândirea divergentă printr-o serie de „provocări” special concepute pentru a o activa. De exemplu: „Vezi un băieţel plângând pe coridor. Ce s-a întâmplat? Formulează 5 posibile explicaţii într-un minut.” Nu în ultimul rând, cursul BizPlay promite să creeze un mediu de exprimare liberă, dezinvoltă, mediu înlesnit de abordarea tip „joacă”, unde exersarea limbii engleze se produce natural şi fluent. Astfel, atmosfera de la curs asigură o relaxare dinamică, revigorantă pentru participanţi, un spaţiu unde aceştia îşi „încarcă bateriile”. Nu sunteţi, deci, tentaţi să exploraţi un asemenea „loc de joacă” înscriindu-vă la cursul BizPlay? Cursul BizPlay: Soluţii (re)creative pentru profesionişti oferit de IH Bucureşti se organizează la cerere, pentru clienţi corporate şi/sau profesionişti angajaţi în companii. El poate fi susţinut online sau faţă în faţă, în varianta one-to-one sau pentru grupuri de 4-14 participanţi, durata şi frecvenţa sesiunilor fiind adaptate la cerinţele şi disponibilitatea cursanţilor. Participarea la BizPlay necesită un nivel de engleză intermediar (B1/CECR). Informaţii şi înscrieri: open@ih.ro sau 0728 808 612. Surse <www.thebalancecareers.com/creative-thinking-definition-with-examples-2063744> <https://en.wikipedia.org/wiki/Divergent_thinking> <www.techinterviewpuzzles.com/2010/06/paul-sloanes-list-of-classic-lateral.html> <www.revista-astra.ro/literatura/files/2013/01/rodica-ilie1.pdf>  

Autor: Ilinca Stroe   În timpul Blitzului (bombardarea intensivă masivă, timp de 8 luni, a Regatului Unit de către aviaţia germană, în cel de-al Doilea Război Mondial), britanicii erau renumiţi pentru felul cum îşi păstrau, în ciuda fricii, foametei şi lipsurilor, „tabieturile”. Căutaţi pe Google „5 o’clock tea during the Blitz” şi veţi găsi o fotografie cu valoare de document istoric: într-un adăpost antiaerian amenajat la metroul londonez, se serveşte ceaiul de la ora 5. Nu mai există ceşcuţele de porţelan şi ceainicul frumos şi fin de pe faţa de masă din dantelă; nu mai există masa de ceai dichisită, de pe peluza din grădină; şi nici platourile cu prăjiturele şi fursecuri.   Suntem într-un adăpost subteran, în plin război, în perioada de raţionalizare severă a alimentelor. Totuşi, o doamnă cu şorţ serveşte, cu stropitoare de grădină din tablă, ceai. S-au adunat în jurul ei, în picioare, copii cu căni întinse, o femeie cu un bebeluş în braţe şi, în fundal, un bărbat cu pălărie. Toţi, fără excepţie, au chipuri zâmbitoare. Iar cănile întinse anticipează plăcerea trăirii, chiar şi în condiţii vitrege, descurajatoare, a unui obicei mult-îndrăgit: 5 o’clock tea.   A ţine la obiceiurile tale, a ţi le conserva inclusiv pe timp de criză înseamnă a-ţi mobiliza forţa morală. Rutinele zilnice constituie, pentru fiecare dintre noi, normalitatea. Acea normalitate ne dă o stare de bine, de siguranţă şi de stabilitate sufletească. Starea în care suntem capabili să înfruntăm greutăţile şi să le învingem. Psihologic vorbind, există o legătură directă între păstrarea obiceiurilor şi a rutinelor normalităţii pe timp de criză şi păstrarea demnităţii, a respectului de sine şi a încrederii că vei răzbi. Să ţinem la obiceiurile noastre pe timp de criză înseamnă să ne sporim puterea de a depăşi criza.   Înaintea izbucnirii pandemiei de covid-19 (coronavirus), eraţi probabil obişnuit/ă să mergeţi la ora de engleză/franceză/germană/etc. de două ori pe săptămână, aveaţi probabil micile rutine de început („homework?”) şi de sfârşit de lecţie („no homework, please!”), cu profesoara, micile glume împărtăşite care făceau întâlnirea caldă şi plăcută. Nu renunţaţi la ele. Nu vă privaţi de obiceiurile voastre de învăţare pe perioada pandemiei! Să ne protejăm, da: respectăm recomandările Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne lipsim de normalitatea şi rutinele învăţării.   Soluţia? Trecem în mediul virtual. International House Bucureşti şi profesorii voştri vă invită să ţineţi pasul cu engleza prin Internet, folosind platforma Zoom. Iată de ce:   Putem să ne menţinem ritmul de progres la engleză. Putem să ne simţim conectaţi chiar dacă #stămacasă. Putem să ne simţim parte dintr-o comunitate (prin funcţiile interactive ale platformei) Putem să lucrăm în echipă (prin funcţia „breakout rooms”) Putem să avem feedback direct, instantaneu de la profesor (prin funcţia „chat”) Putem să ne implicăm activ în desfăşurarea lecţiei (scriind pe tabla virtuală, prin funcţia „remote access”, partajând muzică sau clipuri video, etc.) Putem să ne simţim în largul nostru, pe toată durata lecţiei (în mediu non-formal, familial) Putem să ne felicităm că protejăm mediul înconjurător (fără hârtie, fără consum de benzină) Putem să ne îmbunătăţim, concomitent cu engleza, şi abilităţile digitale Putem să ne simţim implicaţi, activi şi motivaţi în ciuda auto-izolării la domiciliu   Bineînţeles, nu se poate să nu ne fie dor de interacţiunea directă de la cursurile prezenţiale: limbajul corporal, mimica văzută „de aproape”, expresiile faciale mai subtile, legătura privitului „ochi în ochi” – toate acestea, tot ce înseamnă îmbucurător omenesc, le vom regăsi odată cu terminarea crizei şi cu reluarea cursurilor face-to-face. Până atunci, lecţiile din mediul virtual ne rămân soluţia poate nu optimă, dar second best – let’s make the best of it!   International House Bucureşti asigură, pe perioada crizei provocate de pandemia de covid-19 (coronavirus), continuarea cursurilor de limbi străine pentru adulţi în mediul virtual, prin intermediul platformei Zoom, dar nu numai. Pentru informaţii, adresaţi-vă profesorului vostru sau contactaţi open@ih.ro.