Ai auzit de Tomorrow@Work, organizat de cei de la Business Mark? E un eveniment de HR. Știu, știu, ai avut probabil același impuls pe care-l am si eu când primesc un e-mail din acela cu „bună ziua, sper că acest mesaj vă găsește bine”.
Fokus auf Deutsch: 11 lucruri mai mult sau mai puțin cunoscute despre limba germană
Autor: Ilinca Stroe Este limba lui Goethe, Nietzsche, Freud, Schiller și a „Odei bucuriei”, însă sonoritatea ei nu primește totdeauna din partea gustului nostru (subiectiv) aprobarea necondiționată pe care o obține fără rezerve italiana, de pildă. Necunoscătorii cad prea des pradă clișeelor despre ea. Iar cei care chiar o studiază se plâng că este grea și… în același timp, extraordinară. Ce anume face ca germana să fie o limbă specială? Să vedem. Germana are cel mai mare număr de vorbitori nativi din Europa: pentru aproximativ 95 de milioane de persoane (reprezentând un procent de 13,3% dintre europeni), ea este limba maternă. Locul 4 în lume în topul limbilor străine cel mai des învățate, după engleză, franceză și spaniolă. Acest statut se datorează, probabil, perspectivelor de studiu și de lucru oferite de Germania: pe de o parte, țara este pe locul 5 în lume ca atractivitate pentru studenți internaționali și a doua din Europa sub aspectul accesibilității taxelor de curs; pe de altă parte, unele dintre cele mai solide și de succes companii din lume sunt germane (Volkswagen, Daimler, Allianz, BMW, Siemens, etc.). Limbă oficială sau co-oficială în șapte țări: Germania, Austria, Elveția, Belgia, Luxemburg, Liechtenstein și Italia (regiunea Tirolul de Sud). Este, de asemenea, limbă a minorităților conlocuitoare în diverse alte țări, inclusiv România, Slovacia, Danemarca, Brazilia și chiar… Namibia! Germana are o literă unică în lume: ß (“Eszett”), care se pronunță ca un -s dublu și nu apare niciodată la începutul unui cuvânt. Ca și româna, dar spre deosebire de engleză și de limbile romanice vestice, germana are trei genuri: feminin, masculin și neutru. Coexistența acestora este adesea derutantă pentru cei care studiază limba lui Goethe… Există nu mai puțin de 35 de dialecte ale limbii germane, fiecare cu pronunția, vocabularul și particularitățile lui distinctive. Vorbitorilor din regiuni diferite le e uneori greu să se înțeleagă și se pare că dialectul cel mai greu de înțeles, din cauza pronunției, este cel vorbit în Bavaria. 60% din vocabularul german este comun cu cel al englezei, însă atenție la așa-numiții „falși prieteni” (cuvinte care se scriu și se pronunță la fel în ambele limbi, însă au sensuri diferite): în germană, „gift” nu înseamnă „cadou”, ci „otravă”; „handy” nu înseamnă „la îndemână”, ci „telefon mobil”; „brief” înseamnă „scurt” în engleză, dar „literă” în germană; „chef” numește un maestru bucătar în engleză, dar un superior ierarhic în germană; ș.a.m.d. Tinerii nemții, se spune în glumă, vorbesc „Denglish”: o germană presărată cu englezisme precum “die Aircondition” (aer condiționat) sau “der McJob” (slujbă prost plătită). Cel mai lung cuvânt german publicat vreodată are 79 de litere: „Donaudampfschifffahrtselektrizitätenhauptbetriebswerkbauunterbeamtengesellschaft”. Germana este, de fapt, notorie pentru lungimea cuvintelor sale, în principal substantive compuse. Acestea, însă, nu sunt chiar așa de greu de înțeles, odată ce le descompunem în părțile lor integrante: de exemplu, „das Vaderland”, țara de naștere, este o combinație între „der Vader” („tată”) și „das Land” („pământ”); „Handschuh” e compus din „hand” („mână”) și „schuh” („pantof”), și înseamnă „mănușă”. Toate substantivele germane se scriu cu majusculă. În vreme ce unii explică acest fapt prin dorința de a le înlesni învățarea substantivelor celor care studiază germana, se poate presupune, pe de altă parte, că această ortografiere trădează imensa prețuire pe care limba nativă a „das Land der Dichter und Denker” (țării de poeți și de gânditori) o acordă conceptelor, noțiunilor și ideilor abstracte numite de substantive. Germana are cuvinte care nu există în nicio altă limbă: “Fremdschämen” = rușine simțită pentru celălalt, în locul său; “Fernweh” = poftă de aventură. De asemenea, în germană există cuvinte greu de tradus sau redat în alte limbi: „Schadenfreude” se referă la bucuria malițioasă provocată de suferința sau necazul altuia; „Kummerspeck” denumește nevoia de a-ți permite să jelești, să trăiești și să procesezi o durere, un necaz. În concluzie, limba unor țări care au foarte mult de oferit din punct de vedere profesional, educațional și cultural prezintă niște particularități care, spun cunoscătorii, incită la tot mai mare aprofundare, pe măsură ce se lasă descoperite și… savurate. Und du? Sprichst du Deutsch? International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612. Surse <www.fluentu.com/blog/most-studied-languages/> <www.cbs.de/en/blog/facts-about-germany/> <www.languageinsight.com/blog/2020/facts-german-language/>
Va fi engleza „limba oficială a planetei”?
Autor: Ilinca Stroe Top 3 limbi materne pe glob Engleza, lingua franca Engleza pe mapamond Engleza, ușor de învățat Engleza și puterea economică Expunerea culturală la engleză Va domina engleza lumea? Ascensiunea chinezei mandarine Engleza, limba altei planete Engleza nu este prima dintre cele mai răspândite limbi materne de pe glob. Și nici a doua… În top 3 cele mai vorbite limbi de pe mapamond, chineza mandarină ocupă locul 1, cu aproape un miliard de vorbitori nativi, reprezentând 12% din populația lumii. Pe locul 2 urmează spaniola, cu circa 460 de milioane de vorbitori nativi (aproape 5% din populația mondială), și abia pe locul 3 se situează engleza. Cu toate acestea, cea unanim numită astăzi „lingua franca” sau „limba universală” este nu chineza, nu spaniola, ci engleza. Că în engleză te poți înțelege, de bine, de rău, cu oricine de pe planeta aceasta, din orice țară, de orice rasă, de la inuiții din Groenlanda la locuitorii Nepalului sau descendenții incașilor din Peru, e o așteptare cât se poate de comună – și realistă. Cum se face că limba oficială a, într-adevăr, unui Imperiu care la apogeul său (1913) a acoperit 24% din suprafața globului și a cuprins 23% din populația de atunci a lumii nu doar că nu a decăzut odată cu destrămarea Imperiului, ci a ajuns, în ultimele două decenii, limba cea mai răspândită de pe Terra (cu 1,5 miliarde de vorbitori / 20% din populația actuală a planetei)? Explicațiile nu sunt puține. Cea mai importantă e, probabil, aceea că engleza pur și simplu este o limbă ușor de învățat. Utilizatorii alfabetului latin nu au probleme cu ea, iar vorbitorii de alte limbi germanice, dar și cei de limbi romanice își însușesc cu ușurință vocabularul ei, întrucât acesta e o combinație de cuvinte germanice și cuvinte de origine latină care există, în forme ușor diferite, în atât de multe alte limbi (originare) din Europa. În plus, gramatica englezei contemporane e mult simplificată, față de alte limbi: nu mai există terminații speciale pentru genuri sau pentru formele verbale, de exemplu, ceea ce înlesnește mult învățarea. Apoi, este evident determinant faptul că engleza e limba oficială a unei puteri mondiale de anvergura Statelor Unite ale Americii, dar și a unora dintre cele mai mari economii ale lumii din G20 (Canada, Marea Britanie, Australia, Africa de Sud). Poate și datorită legăturii dintre engleză și putere economică, acest idiom a devenit limba businessului internațional – deși la fel de bine s-ar putea descrie drept limba turismului global sau limba tehnologiei. Nu în ultimul rând, engleza beneficiază de o vizibilitate și de o expunere culturală deosebite. Pe Internet, de exemplu, peste jumătate din website-urile existente sunt în engleză, iar internauții care folosesc engleza reprezintă aproape 26% din numărul total al utilizatorilor de Internet. (Spre comparație, cei care folosesc chineza mandarină reprezintă doar 19,4%). În plus, engleza domină producția cinematografică (vezi Hollywood) și producția muzicală (pop/rock/rap/etc.) a lumii. Cultural, suntem cu toții cât se poate de expuși la engleză, de la banalele tricouri inscripționate cu câte un „smile” sau „be happy”, purtate în Indonezia ca și în Bolivia, la vreun cântec în engleză al Shakirei transmis de un post de radio din Gambia sau Taiwan. Ce direcție viitoare indică aceste fapte? Va domina engleza lumea? Va ajunge ea să stăpânească întregul mapamond și, poate, să elimine treptat celelalte limbi – de vreme ce deja vorbim de romgleză, franglais, Spanglish sau Denglisch, iar dintre cele 7000 de limbi ale lumii una moare la fiecare 14 zile?… Va fi engleza principala limbă de comunicare cotidiană a populației globale? Limba oficială a planetei? Oare la mijlocul secolului viitor, prin anul 2150, oamenii evoluați ai acelor timpuri nu vor mai ști decât engleză, comunicând, poate, doar în câteva cuvinte încă neuitate în limba lor maternă, cu bunicii? Există specialiști care ne asigură că, odată cu ascensiunea Chinei, care e probabil să devină curând prima putere mondială, chineza mandarină, în ciuda complexității ei, are șanse să se răspândească tot mai mult, făcând concurență serioasă englezei în ce privește statutul de „limbă universală”. Dacă numărul de vorbitori non-nativi care învață chineza îl va depăși pe cel al persoanelor care învață engleză, atunci statutul de „limbă a lumii” va fi, într-adevăr, disputat între cele două. Alți experți semnalează că limbile care dispar sunt înlocuite de trei idiomuri dominante: engleză, chineză, spaniolă. Așa că e foarte probabil să ajungem să trăim într-o lume fie bilingvă, fie trilingvă – mai degrabă decât monolingvă. Engleza nu pare că va reuși să se impună drept „limbă oficială a planetei”. Trebuie însă repede adăugat: nu a acestei planete… Căci oriunde în Spațiu va exista o echipă pământeană multinațională cu misiunea de a coloniza o altă planetă, putem fi 99% siguri că limba ei de lucru va fi engleza! Mars speaks English… Surse <www.farandwide.com/s/most-spoken-languages-eebb682e26eb4bc5> <www.statista.com/statistics/262946/share-of-the-most-common-languages-on-the-internet/> International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612.
IH București, membru Eaquals. Un statut special cu 5 atuuri pentru cursanți
Autoare: Ilinca Stroe Doar 3 membri Eaquals în România A fi membru Eaquals, USP rar Ce este Eaquals: misiunea Ce este Eaquals: 3 obiective principale Eaquals și clientul Ultima inspecție Eaquals la IH București 5 arii inspectate Punctele tari, avantaje pentru client Punct forte/Atu 1 Punct forte/Atu 2 Punct forte/Atu 3 Punct forte/Atu 4 Punct forte/Atu 5 Beneficiul sintetizat pentru clientul IH Dintre sutele de centre de limbi străine existente pe teritoriul României, numai trei sunt membre acreditate ale unei organizații-reper pentru oricine învață o limbă străină: Eaquals. International House (IH) București, cu diviziile sale pentru copii (English Kids Academy și Die Deutsche Akademie Bukarest), e unul dintre cei doar trei membri români ai prestigioasei organizații. Dar, dincolo de faptul că a fi membru Eaquals e o calitate rară în România, dincolo de prestigiul ce se răsfrânge dinspre organizație și asupra centrelor afiliate, de ce este relevantă apartenența IH București la Eaquals? Ce importanță are aceasta pentru clientul IH obișnuit, pentru cursantul de la engleză, germană, franceză, etc.? Pentru a răspunde la aceste întrebări, pornim de la rostul și rolul Eaquals. Evaluation and Accreditation of Quality Language Services e o organizație britanică non-profit înființată în 1991 și care are în prezent drept membri acreditați universități și centre de limbi străine din peste 30 de țări din întreaga lume. Consultantă a Consiliului Europei pe chestiuni de politici lingvistice, Eaquals are ca misiune promovarea excelenței în educația lingvistică. Și aceste trei obiective principale: 1) să optimizeze experiența de învățare a celor care învață limbi străine, prin dezvoltarea unor standarde de predare a limbilor moderne 2) să ofere furnizorilor de cursuri de limbi străine acreditare pe baza acelor standarde 3) să asigure resurse practice, training, îndrumare și sprijin tuturor celor ce lucrează în domeniul limbilor moderne Nota bene, Eaquals vizează așadar direct succesul cursantului în învățarea unei limbi străine, pentru obținerea acestuia organizația punând la dispoziția cursantului sfaturi, resurse, expertiză, sprijin. De altfel, prin materialele sale informative IH București le aduce la cunoștință cursanților că, în calitate de clienți ai unui centru membru Eaquals, ei pot transmite feedback despre centru direct către Ombudsmanul Eaquals. Ce alte beneficii directe ale apartenenței IH la Eaquals are cursantul? Dacă trecem în revistă doar cinci dintr-un total de 55 de puncte forte evidențiate de cea mai recentă inspecție Eaquals la IH București (ianuarie-februarie 2022), avantajele pot fi deduse cu ușurință. Inspecția a verificat minuțios respectarea de către IH București a standardelor de calitate Eaquals sub cinci aspecte: management și guvernanță instituționale management academic servicii pentru cursanți colectivul de lucru mediul de învățare și facilitățile incluse Iar din punctele tari identificate sub aceste aspecte se desprind avantaje concrete pentru cursantul IH, după cum urmează. Punct forte 1: filosofia și valorile școlii sunt evidente la toate nivelurile, în acest centru. Beneficiu 1: „teoria” e pusă în practică în activitatea de zi cu zi a centrului. Dacă, de pildă, profesionalismul e una dintre valorile IH, asta înseamnă inclusiv că clientul ajuns la Recepția IH va fi tratat cu competență și amabilitate, că problema sa va fi rezolvată eficient. Punct forte 2: programa și schemele de predare sunt coerente și monitorizate periodic. Beneficiu 2: cursantului i se predă materie relevantă, adusă la zi. În sala de curs, cursanții nu sunt expuși la subiecte și abordări perimate, ci învață după cele mai actualizate și logic alcătuite planuri de predare, astfel încât procesul învățării să fie bine organizat. Punct forte 3: toată informația necesară le este transmisă clar cursanților. Beneficiu 3: un curs implică aspecte educațional-administrative uneori complexe (achitarea taxei în tranșe, parcursul pregătitor pentru teste Cambridge, etc.). Prin informare transparentă asupra acestora, cursantul IH se simte bine îndrumat la tot pasul. Punct forte 4: angajații dispun de training și de oportunități de carieră. Beneficiu 4: cursantului IH i se predă de către un profesor nu doar competent, dar și mulțumit să lucreze la această companie, ceea ce înseamnă că abilitățile și atitudinea profesorului fac învățarea plăcută și eficientă pentru cursant. Punct forte 5: sediile IH sunt curate, bine întreținute, cu elemente deosebite precum postere cu citate motivaționale sau purificatoare de aer. Beneficiu 5: la IH, cursanții activează în spații unde și micile detalii de design interior sunt atent gândite, beneficiind de un mediu de învățare pozitiv, propice și agreabil. În concluzie, apartenența IH București la Eaquals se traduce, pentru clientul IH, în beneficiul sintetizat că acesta învață ceea ce îi trebuie așa cum trebuie, alături de profesioniști, într-un loc unde se simte permanent pe mâini bune. Susținut și tratat în practica de zi cu zi întocmai așa cum i s-a promis: cu competență și considerație. International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612.
Ce ne spune engleza despre cum ne raportăm la Timp: cazul corespondenței timpurilor
Autoare: Ilinca Stroe Diferențe lingvistice, diferențe culturale Compararea românei cu engleza Ce sunt structurile cu sequence of tenses Traducerea cu sequence of tenses Raportarea la momentul vorbirii în engleză Un exemplu Cronologia în română Ambiguitatea din română Traduceri corecte/incorecte Raportarea la Timp – română versus engleză Filologia comparată este un domeniu care rezervă celui ce îl explorează descoperiri surprinzătoare. Deoarece compararea cuvintelor, structurilor gramaticale sau a topicii din două limbi distincte poate releva diferențe culturale sau chiar de mentalitate care ne deschid ochii, cu nouă înțelegere, asupra acestui mare și fascinant personaj: celălalt. Cel din altă parte. Cel care vorbește altă limbă și vede lumea altfel. Minunatul necunoscut. Compararea românei cu engleza este, astăzi, grație predominanței limbii lui Dickens și Hemingway, nu doar foarte la îndemână, ci și (aproape) necesară, pentru o nație ai cărei tineri vorbesc ceea ce colocvial numim „rongleză”. Ce are engleza diferit? Care dintre aceste diferențe ne influențează? Ce aport (intelectual, cultural, etic, etc.) ne aduc particularitățile englezei? Pentru a descoperi puțin din conținutul acestui creuzet lingvistic, ne propunem în prezenta însemnare să ne concentrăm asupra unor structuri care țin de concordanța/corespondența timpurilor – sequence of tenses. Structurile respective apar în momentul în care redăm ceea ce ni s-a spus, la un moment dat din trecut, folosind un verb de raportare (a spune, a răspunde, a promite, a preciza, etc.) pentru a prezenta cele spuse. De exemplu, „Smaranda mi-a spus că Luiza vine la 7”. Ca să traducem corect în engleză această frază, trebuie să plasăm foarte bine în timp momentele acțiunilor: când mi-a spus Smaranda, când vine Luiza și când rostesc eu, vorbitorul, acest enunț? Dacă momentul enunțului e ora 6, atunci putem păstra timpurile verbale din română: „Smaranda told me that Luiza is coming at 7”. Dacă însă momentul enunțului e ora 8, atunci e necesar, pentru o traducere corectă, să folosim în engleză alt timp verbal decât în română: „Smaranda told me that Luiza was coming at 7”. Așadar, în engleză redarea unui mesaj se face, pe de o parte, din perspectiva momentului vorbirii și, pe de alta, fixând clar celelalte acțiuni în timp prin raportare la momentul vorbirii. Dacă în exemplul menționat „vine” este, cronologic vorbind, anterior momentului vorbirii, atunci timpul prezent din română (vine) trebuie redat în engleză prin trecut (was coming). Să analizăm alt exemplu, pentru clarificare: „Mihai mi-a spus că Mara a plecat” / „Mihai told me that Mara had left.” Momentul când eu, vorbitorul, rostesc acest enunț: ora 18:00. Momentul când mi-a spus Mihai: ora 16:00 – timpul trecut/perfect compus în română, a spus, trecut în engleză, told. Momentul când a plecat Mara: ora 14:00 – timpul trecut/perfect compus în română, a plecat, dar mai mult ca perfect în engleză, had left. Ce observăm? Româna, aici, nu face clar diferențierea (crono)logică dintre momentul când mi s-a spus și momentul când Mara a plecat. Prin folosirea perfectului compus pentru ambele acțiuni, în ciuda faptului că ele nu se petrec concomitent, româna nu indică neambiguu faptul că Mara a plecat înainte să mi se spună. Pe când engleza punctează cu precizie momentul plecatului, folosind pentru el nu trecutul, ci un timp verbal anterior acestuia: mai mult ca perfectul („trecutul trecutului”). Iată și alte cazuri când, mizând pe imprecizia din română, am putea fi tentați să traducem literal în engleză structuri de genul acesta, fără a ne da seama că în engleză ar trebui poate folosite alte timpuri, depinzând de raportarea cu exactitate la momentul vorbirii. Vom marca cu roșu traducerile literale și cu verde traducerile posibil (mai) corecte. Robert m-a asigurat că știe ce face. Robert assured me that he knows what he is doing. Robert assured me that he knew what he was doing. Dan mi-a zis că o să mă sune Cati. Dan told me that Cati will/is going to call me. Dan told me that Cati would/was going to call me. Când am vorbit cu ea, tanti Aura mi-a zis că merge la doctor. When we talked, auntie Aura told me she is going to the doctor’s. When we talked, auntie Aura told me she was going to the doctor’s. Desigur, regulile detaliate ale corespondenței timpurilor se învață și pun în practică la curs. Ce e însă de reținut, când comparăm aceste structuri în română și în engleză, este că româna pare mai „neglijentă” în privința cronologiei, mai tolerantă la imprecizie temporală. Pe când engleza cere exactitate în ordonarea cronologică a acțiunilor despre care vorbim. Este aici, poate, o diferență de viziune asupra Timpului. Conform acestor structuri, se pare că într-un fel ne raportăm noi, românii, la timp – poate mai mioritic, mai idealist, mai „aerian”, și în altul se raportează vorbitorii nativi de engleză – mai practic, mai ancorat. Food for thought, așa-i? International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru afaceri, engleza generală, româna pentru străini, franceza, germana, spaniola, italiana, japoneza, etc. De asemenea, prin Centrul nostru de Teacher Training asigurăm cursuri de formare profesională (CELTA, DELTA) pentru profesori de engleză din ţară şi din străinătate. Pentru informaţii şi înscrieri, contactaţi 0728 808 612.
Cursul BizChat: socializare cu succes în context profesional
Autor: Ilinca Stroe International House Bucureşti a creat BizCourses, un pachet de cursuri scurte de dezvoltare a 8 abilităţi profesionale de bază în limba engleză: susţinerea de prezentări, comunicarea în scris, utilizarea englezei financiare, participarea la întruniri de lucru, exercitarea gândirii creative, utilizarea englezei juridice, comunicarea în deplasări de serviciu şi socializarea în context profesional. Acest articol prezintă utilitatea şi conţinutul cursului „BizChat: Conversație ce face impresie plăcută”. Ce poți realiza printr-o conversație în context profesional Despre „small talk” Sub-abilități de socializare în context profesional Pe ce subiecte socializăm Cu ce expresii socializăm Avantajele cursului BizChat Se intersectează pe coridor, în pauza ședinței de lucru. Ea este letonă, el vine din Mexic. Lucrează în filiale diferite ale aceleiași multinaționale și s-au cunoscut de-abia acum două ore la această întrunire de lucru cu specialiști de marketing din rețeaua globală a companiei. Se salută amabil, intră în vorbă, o remarcă duce la alta, un subiect se leagă natural de următorul, de la vreme se trece la hobbyuri într-un schimb cursiv și vioi, și, până să treacă cinci minute, au ajuns să știe unul despre celălalt destule cât să cadă de acord că vor lua prânzul împreună – întâlnire la care vor schița o propunere comună de promovare globală a produselor companiei. Șase luni mai târziu, o reclamă reușită apare pe principalele posturi TV din toate țările unde are filiale multinaționala, iar cei doi sunt promovați în funcție. Totul, de la acea scurtă întâlnire de pe coridor. Pare o scenă desprinsă dintr-un film cu tematică corporatistă, căci numai un scenariu „pre-fabricat” poate duce de la un simplu taifas la un succes profesional global. Și totuși saltul acesta poate fi făcut de oricine: de oricine stăpânește arta conversației suficient de bine cât să transforme un schimb verbal obișnuit într-un parteneriat sau un proiect. În engleză i se spune „making small talk” și este considerată o abilitate (atât lingvistică, cât și profesională) în sine. Manualele de engleză au înglobat de mult acest skill, iar companiile își apreciază angajații pricepuți să socializeze în scopuri profesionale, fiindcă ei sunt capabili să lege parteneriate și să genereze idei și inițiative comune care se pot materializa în noi oportunități de dezvoltare a businessului – pornind de la o simplă intersectare pe hol, în pauza de cafea a unei ședințe, reuniuni sau conferințe. De ce ai nevoie, ca să faci small talk cu succes? Probabil trebuie să fii o persoană deschisă din fire și cu destulă versatilitate socială. Restul, însă, e chestiune de (aproape) meșteșug și se poate învăța. La cursul BizChat ne concentrăm în special pe exersarea următoarelor sub-abilități: autoprezentare și prezentarea altor persoane oferirea și solicitarea de informații de bază despre slujbă și companie formularea, acceptarea și refuzarea politicoasă a unei invitații întreruperea şi încheierea politicoasă a unei discuţii formularea unor răspunsuri diplomatice în situaţii delicate schimbul de contacte utile (networking) De asemenea, la curs ne familiarizăm cu subiectele ce pot fi abordate în cadrul socializării. E de dorit să abordăm doar chestiuni de serviciu? E acceptabil să vorbim despre familiile noastre? Dar să facem remarci despre gazda evenimentului? Putem aduce în discuție religia sau apartenența noastră politică? Dar opinii personale despre locul și cultura în care are loc evenimentul? În fine, la curs ne însușim structurile lexico-gramaticale de care avem nevoie pentru a face small talk și a da o formă lingvistică adecvată sub-abilităților amintite. E vorba de cuvinte și expresii uzuale, de „formule” standard („Let me introduce you to…” / „How about you?” / „If I could just interrupt you for a moment, …” / „Why don’t we…?” / „Would you be free to…?” etc.) care conferă naturalețe și eficiență socializării noastre în context profesional, și pe care le exersăm din belșug în cadrul unor jocuri de rol, studii de caz și alte activități conversaționale. Așadar, la cursul BizChat capeți și un plus de sociabilitate, și un plus de competență lingvistică în engleză. Pe plan personal, vei deveni mai versat în mult râvnita (și avantajoasa) „artă a conversației”, iar pe plan profesional vei fi angajatul care poate relaționa bine, productiv și eficient cu oricare dintre colegii lui de companie, locali sau internaționali, cu oricare dintre partenerii de business, de la furnizori la clienți. Cursul „BizChat: Conversație ce face impresie plăcută” oferit de IH Bucureşti se organizează la cerere, pentru clienţi corporate şi/sau profesionişti angajaţi în companii. El poate fi susţinut online sau faţă în faţă, în varianta one-to-one sau pentru grupuri de maximum 8 participanţi, durata şi frecvenţa sesiunilor fiind adaptate la cerinţele şi disponibilitatea cursanţilor. Nivelul de engleză necesar participării la acest curs este de A2-B1/CECRL și poate fi verificat aici. Informaţii şi înscrieri: open@ih.ro sau 0728 808 612. Surse thoughtco.com businessinsider.com
Cursul BizTour: cum ne descurcăm în călătoriile de serviciu
Autor: Ilinca Stroe International House Bucureşti a creat BizCourses, un pachet de cursuri scurte de dezvoltare a 8 abilităţi profesionale de bază în limba engleză: susţinerea de prezentări, comunicarea în scris, utilizarea englezei financiare, participarea la întruniri de lucru, exercitarea gândirii creative, utilizarea englezei juridice, comunicarea în deplasări de serviciu şi socializarea în context profesional. Acest articol prezintă utilitatea şi conţinutul cursului „BizTour: Călătorie de afaceri plăcută!” Călătorii de plăcere și călătorii de serviciu Ce se așteaptă de la noi în deplasarea de serviciu Ce nevoi avem în deplasarea de lucru Situațiile acoperite de curs Cum se învață la curs Orice deținător de smartphone s-ar putea întreba, astăzi, ce nevoie mai are să cunoască o limbă străină pentru a călători, de vreme ce device-ul cu pricina ne scoate relativ ușor din orice posibilă încurcătură – la aeroport, pe stradă, când căutăm un loc anume, la gară, la muzeu, când ne deplasăm cu taxiul sau metroul, etc. Observația e probabil valabilă pentru călătoriile de plăcere, în care suntem exclusiv turiști. Când vine vorba de deplasări de serviciu, însă, două lucruri ar putea fi diferite: 1) colegii noștri din țara-gazdă se așteaptă să fim ceva mai mult decât simpli turiști; 2) noi înșine e posibil să avem nevoi mai complexe decât ale unui simplu turist. Prima diferență menționată mai sus se referă, de fapt, la abilitățile noastre sociale în limba de lucru a afacerilor internaționale, adică engleza: colegii din țara-gazdă se așteaptă ca noi să fim suficient de versați social încât să putem face conversație despre aspectele culturii lor cu care venim în contact (alimentație, orașe, clădiri, stil de viață, etc.), ca și despre compania, businessul sau proiectul nostru comun. Asta înseamnă să înțelegem ce ni se spune și să răspundem în mod adecvat – în engleză. A doua diferență menționată are de-a face cu scopul călătoriei noastre: într-o deplasare de serviciu, vizitarea orașului nu este primul nostru obiectiv. Acesta poate fi, în schimb, participarea la o ședință de lucru sau la o conferință internațională, vizitarea unei companii-partener, prezența la un prânz sau o cină de afaceri, ori la un eveniment corporate (recepție, petrecere, training) – toate, situații în care, depinzând de rolul nostru, s-ar putea să apară urgențe ce trebuie explicate și rezolvate – în engleză. Astfel, cursul „BizTour: Călătorie de afaceri plăcută!” ia în considerare cele mai frecvente contexte create pe durata unei călătorii de afaceri și îi echipează pe cursanți cu engleza necesară (vocabular, expresii, structuri gramaticale) pentru a reacționa eficient, amabil și profesionist în contextele respective. Participanții vor putea să solicite informații (”Where is the session on budgets held?”) să răspundă adecvat atunci când li se solicită informații (”Sorry, personally I don’t know, but try asking at Reception.”) să răspundă adecvat atunci când li se solicită opinii (”To me, your cuisine is quite spicy.”) să ceară ajutor în situații neprevăzute/de urgență (”I’ve lost my phone charger and I need one in a hurry. Where can I get one?”, ”The Internet connection isn’t working, who could fix it?”) să facă reclamații (”Sorry, that kind of delay is really unacceptable.”) să reacționeze adecvat când li se propune un program social (”Going out tonight for a drink sounds lovely to me!”) să susțină conversații despre subiecte curente/”small talk” (”Travelling in Europe is cheaper today, don’t you think?”) să formuleze cerințe (”Could you arrange for us to be picked up at 6 from the hotel?”) Toate aceste situații, împreună cu structurile lexico-gramaticale de care are nevoie călătorul pentru a se descurca în ele, vor fi exersate, discutate și simulate prin activități dinamice și interacțiune: jocuri de rol, dezbateri, studii de caz, interviuri, etc. Așa încât atunci când, în deplasarea de serviciu fiind, cursanții se vor afla în realitate în acele contexte, ei vor fi deja pregătiți să le facă față cu calm, încredere în sine și… o engleză perfect capabilă nu doar să îi scoată din posibile încurcături, ci și să le asigure o experiență de călătorie pe deplin satisfăcătoare. Cursul „BizTour: Călătorie de afaceri plăcută!” oferit de IH Bucureşti se organizează la cerere, pentru clienţi corporate şi/sau profesionişti angajaţi în companii. El poate fi susţinut online sau faţă în faţă, în varianta one-to-one sau pentru grupuri de maximum 8 participanţi, durata şi frecvenţa sesiunilor fiind adaptate la cerinţele şi disponibilitatea cursanţilor. Pentru participarea la BizTour, nivelul minim de engleză este Elementary (A2/CECRL). Informaţii şi înscrieri: open@ih.ro sau 0728 808 612. Surse businessenglishpod.com englishlive.ef.com
13 lucruri pe care le poți face singur/ă pentru a învăța germana mai repede
Autoare: Ruxandra Ioanid Ajungem deseori la ora de germană mai mult sau mai puțin voit, îmbiați de compania la care lucrăm. Ca tot contemporanul, suferim de lipsă de timp, energie mentală sau chef. Petrecem un ceas și jumătate sau două în compania colegilor și a trainerului de la IH. Uneori putem să fim atenți la ce se petrece, alteori, invadați de mailuri și telefoane, ne scapă jumătate din informație. Ajunși acasă, acolo unde ni se sugerează să ne mai aplecăm încă o dată asupra manualului de germană, suntem agasați de alte griji, de membrii familiei sau de copii cu școală online. Contactul direct cu limba germană în afara sesiunii de curs propriu-zise lipsește de obicei cu desăvârșire. Ce este de făcut? Setăm limba germană pe telefon și computer Surprinzător, dar funcționează garantat. Știm foarte bine locul în care se află aplicațiile și butoanele lor și, dacă UI/UX-ul nu a dat rateu, imaginea va fi aceeași, iar noi vom reține întreaga terminologie fără nici un efort conștient. Este nevoie doar de un strop de curaj și renunțare la comoditate. Radio Cei care locuiesc în orașe mari și aglomerate au un avantaj: pot asculta în drumurile lor radio. Desigur, unul în limba germană. Bineînțeles, va părea la început frustrant; cu timpul, însă, și cu perseverență, melodia limbii se va imprima acolo unde este nevoie de ea. Ascultați și atât! Veți constata că, la un moment dat, veți simți unde se termină un cuvânt și unde începe celălalt. Vă veți surprinde și în timpul cursurilor observând că ceva vă va suna bine sau, dimpotrivă, vă va zbârli auzul. Varianta radio este funcțională și la gătit, călcat, sortat rufe în dulap, reparat mașina sau îmbăiat. Televizor Clasicul televizor nu e rău. Stai lățit/ă pe canapea, nu faci de obicei nimic altceva, privești și asculți. Spre deosebire de radio, televizorul aduce cu sine și imaginea, ceea ce ajută mult la intuirea mesajului. Recomandăm: ARTE.TV https://www.arte.tv/de/ DV.TV https://www.dw.com/de/themen/s-9077 Internet Orice informație citită sau ascultată pe internet e de folos. O rețetă de prăjitură, descrierea unui dulap de la IKEA, prețul și dimensiunile unei rochii de seară, o postare pe Facebook, o glumă, o memă, un video despre durerile de spate… Cinematograf Ajung puține filme germane la noi la cinematograf, dar ajung. Nimic nu se compară cu imaginea uriașă și cu sunetul unui cinematograf. Filmele sunt subtitrate, deci nu veți ieși complet frustrați din sală, dar veți ieși plini de o oră și jumătate de sunet german. Îndrăzniți! Recomandăm: ocoliți mallurile! Nu sunt de găsit acolo decât filme comerciale americane, de obicei. Mergeți la cinematografe bune (în București, de exemplu, Elvira Popescu, Cinemateca Muzeul Țăranului Româna sau Cinema Union), și veți găsi filme de valoare. Muzică Este chestiune de gust, adevărat, dar ajută mult dacă vă place să ascultați un Rammstein, niște Die Toten Hosen sau Die Fantastischen Vier. Cărți pentru copii Nu este necesar să aveți și copii. Cărțile clasice cu poveștile pe care le știți din copilăria voastră sunt de mare folos. Cunoscând deja firul narativ, vă va fi relativ ușor să intuiți vocabularul. Poveștile lui Hans Christian Andersen, o Scufița Roșie, o Albă ca zăpada aduc și bucurie, și folos. Cărți pentru adulți repovestite pe niveluri Ați citit Hermann Hesse în limba română, sau Günter Grass, ei bine găsiți aceiași autori în germană, cu textele repovestite și adaptate pentru nivelul la care vă aflați. Recomandăm: Librăria Sitka Cărți de bucate cu fotografii Să folosești fizic cuvintele unei limbi ajută foarte tare la imprimarea lor în memorie. Dacă vom avea nevoie de sare și o vom cere la masă, o vom primi și o vom folosi, denumirea ei va rămâne în mintea noastră mult mai bine întipărită decât dacă doar am citit cuvântul în carte. Dacă vom căuta la magazin un ingredient de care avem neapărată nevoie și vom folosi în minte cuvântul german, ne va fi de mare folos. Etichete și indicații de folosire Cum multe produse din supermarket au etichete originale, citiți mai întâi textul în limba germană. La fel puteți să vă folosiți și de instrucțiunile de folosire pentru diverse obiecte (de exemplu, electrocasnice). Germana la interior Aveți de parcurs o distanță pe jos sau cu autobuzul? Ei bine, priviți în jur și descrieți în interiorul vostru ce vedeți: o bunicuță care traversează strada la semafor împreună cu nepoțelul, un copac invadat de flori de primăvară, un nerăbdător claxonând furios în trafic. Orice. Vorbiți cu voi în limba germană. Descrieți ce anume faceți: merg cu autobuzul până la Romană, schimb cu metroul și ajung foarte târziu la întâlnire. Scrieți jurnal în limba germană, scrieți scrisori, scrieți câte ceva pe zi, cât de mic. Scrieți de mână pe cât posibil. Gândiți direct în limba germană, nu traduceți! Gândiți mai întâi cu cuvintele pe care le aveți, abia apoi căutați în dicționar. Descrieți cuvântul pe care nu îl cunoașteți încă înainte de a vă uita după el. Plimbați-vă în ritmul unei fraze, repetați fraza, călcați pe fiecare cuvânt, absorbiți-l în trup. Găsiți parteneri nemți Sunt multe platforme care oferă posibilități de a cunoaște oameni. Găsiți un partener simpatic cu care puteți vorbi câte în lună și în stele. Nu vă sfiiți să vorbiți. Important este dacă v-ați făcut înțeleși sau nu. Recomandăm: MeetUp Petreceți concediul în țări de limbă germană O săptămână-două în care să fiți permanent expuși limbii germane este o comoară. Vorbiți mult, dați-vă teme: să comand la restaurant, să merg la piață și să negociez prețul unui kilogram de roșii, să întreb de drum, să las să mi se explice și să merg conform explicației, să întreb de un produs în supermarket, să merg la teatru și cinematograf fără subtitrare, să fac un tur la muzeu cu ghid de limba germană. Idei sunt foarte multe, vedeți ce vi se potrivește. International House Bucureşti oferă cursuri de limbi străine faţă în faţă sau online pentru adulţi, copii şi clienţi corporate. Predăm engleza pentru
Cursul BizPlay: să dăm frâu liber gândirii noastre creative
Autor: Ilinca Stroe De câţiva ani, în cadrul procesului de recrutare tot mai mulţi angajatori au început să renunţe la întrebările de interviu standard (cu răspunsuri „cuminţi”, prefabricate care le spuneau angajatorilor exact ce voiau să audă) şi să recurgă, în schimb, la întrebări neconvenţionale. De exemplu: „Cum ai cântări un autobuz fără să foloseşti un cântar?” Sau: „Ai un vas de 3 litri şi unul de 5 litri. Cum măsori un litru de apă?” Aceste aşa-numite „brainteaser questions”, întrebări-provocare care pun mintea la treabă, nu au neapărat un (singur) răspuns corect, ci sunt menite să arate cum gândeşte persoana care răspunde. Se urmăreşte aportul de ingeniozitate şi de creativitate, în ideea că, odată angajat, candidatul respectiv se va afla adesea în situaţii profesionale în care va trebui să rezolve probleme printr-o abordare proaspătă, poate chiar neconformistă. Genul de mobilizare intelectuală pe care o experimentează oricine are de răspuns la o brainteaser question ţine de gândirea creativă. Iar gândirea creativă este ceea ce tot mai multe companii apreciază la angajaţii lor, întrucât e considerată abilitatea de a găsi soluţii inteligente, inovatoare pentru o întreagă varietate de probleme de serviciu, de la cele financiare la cele de marketing. Un curs care să stimuleze şi exerseze gândirea creativă, aşa cum promite BizPlay, reprezintă, deci, o „scurtătură” isteaţă către obiectivul ultim: acela de a îmbunătăţi capacitatea angajaţilor de a soluţiona probleme. Dar ce implică gândirea creativă şi ce ar putea conţine un curs menit să o dezvolte? Trei componente sunt de amintit: Gândirea laterală. Teoretizată încă de la finalul anilor ’60 de către psihologul Edward de Bono, gândirea laterală se referă la capacitatea de a privi problema de rezolvat dintr-o perspectivă nouă şi/sau de a schimba perspectiva asupra problemei, descoperind un unghi nou şi, odată cu el, posibil o soluţie inedită. La cursul BizPlay, gândirea laterală poate fi exersată prin intermediul „enigmelor” (puzzles) propuse de britanicul Paul Sloane. Zece la număr, acestea vor fi abordate în limba în care au fost formulate original (engleza), iar versiunile de soluţii generate de participanţi vor fi discutate pe larg, cu aprecierea atentă a aportului creativ. Gândirea asociativă este, conform Asociaţiei Americane de Psihologie, „o activitate cognitivă în care gândul trece fără o direcţie anume de la un element la altul, pe baza conexiunilor (asocierilor) dintre acestea, aşa cum se întâmplă în timpul reveriei şi al visatului cu ochii deschişi”. Procedeul de bază este asocierea liberă dintre idei, permiţând elementelor ce ţin de subconştient (gânduri, emoţii, etc.) să iasă la suprafaţă, cu încărcătura lor creativă. La BizPlay acest procedeu este exersat printr-o tehnică propusă de scriitorul suprarealist André Breton: dicteul automat, care activează inspiraţia, imaginaţia şi creativitatea. Gândirea divergentă. Metodă de gândire folosită pentru a genera multiple soluţii alternative pentru una şi aceeaşi problemă, gândirea divergentă se manifestă îndeosebi în procesele de brainstorming şi a fost teoretizată pentru prima oară de către psihologul american Joy Paul Gilford la sfârşitul anilor ’50. Pe principiul că un singur stimul produce o multitudine de potenţiale reacţii, cursul BizPlay exersează gândirea divergentă printr-o serie de „provocări” special concepute pentru a o activa. De exemplu: „Vezi un băieţel plângând pe coridor. Ce s-a întâmplat? Formulează 5 posibile explicaţii într-un minut.” Nu în ultimul rând, cursul BizPlay promite să creeze un mediu de exprimare liberă, dezinvoltă, mediu înlesnit de abordarea tip „joacă”, unde exersarea limbii engleze se produce natural şi fluent. Astfel, atmosfera de la curs asigură o relaxare dinamică, revigorantă pentru participanţi, un spaţiu unde aceştia îşi „încarcă bateriile”. Nu sunteţi, deci, tentaţi să exploraţi un asemenea „loc de joacă” înscriindu-vă la cursul BizPlay? Cursul BizPlay: Soluţii (re)creative pentru profesionişti oferit de IH Bucureşti se organizează la cerere, pentru clienţi corporate şi/sau profesionişti angajaţi în companii. El poate fi susţinut online sau faţă în faţă, în varianta one-to-one sau pentru grupuri de 4-14 participanţi, durata şi frecvenţa sesiunilor fiind adaptate la cerinţele şi disponibilitatea cursanţilor. Participarea la BizPlay necesită un nivel de engleză intermediar (B1/CECR). Informaţii şi înscrieri: open@ih.ro sau 0728 808 612. Surse <www.thebalancecareers.com/creative-thinking-definition-with-examples-2063744> <https://en.wikipedia.org/wiki/Divergent_thinking> <www.techinterviewpuzzles.com/2010/06/paul-sloanes-list-of-classic-lateral.html> <www.revista-astra.ro/literatura/files/2013/01/rodica-ilie1.pdf>
Cum e să înveţi germana: perspectiva adultului
Autor: Ilinca Stroe Pentru ca, dincolo de truisme larg răspândite cum ar fi „germana e grea!”, să ne facem o idee realistă şi cât mai cuprinzătoare despre cum e, de fapt, să înveţi această limbă, am realizat interviuri cu trei tipuri de utilizatori de germană: cursant copil, profesor şi cursant adult. Asupra acestuia din urmă se concentrează prezentul interviu cu Veronica N., care a urmat un curs de germană pentru adulţi la International House (IH) Bucureşti şi ne poate vorbi din proprie experienţă despre provocările şi satisfacţiile familiarizării cu limba lui Nietzsche. 1. Când ai început să înveţi limba germană? Zilele trecute, am dat, din întâmplare, peste prima agendă în care îmi luam notiţe la cursul de germană. Data scrisă pe prima pagină era aprilie 2012. Cât timp a trecut… Mă gândesc cu nostalgie la entuziasmul şi bucuria de la primele cursuri. 2. De ce ai vrut să ştii germană? Totul a început ca un hobby. Nu aveam nevoie de limba germană la job sau să dau un boost CV-ului, ci îmi doream pur şi simplu să învăţ o limbă străină diferită de celelalte învăţate până la momentul respectiv (engleză, franceză şi spaniolă). 3. Cum te-ai simţit la începutul cursului? Dar acum? După primele lecţii mi-am zis că va fi imposibil să învăţ germana. Nu existau nişte reguli clare, să te ajute să ştii că substantivul e feminin ori masculin, sau că verbele sunt împărţite în categorii clare, cum sunt la franceză, de exemplu. Şi der, die, das descurajează un pic, la început… Însă ambiţia mea nu s-a lăsat doborâtă şi am continuat cursul, realizând că, de fapt, germana nu este o limbă imposibilă. Trebuie doar să-ţi placă să înveţi, să ai ceva abilităţi pentru limbile străine şi să vrei. Aş zice că un merit aparte l-au avut şi profesoara, prin metoda de predare folosită, specifică IH-ului, şi colegii de grupă. 4. Ce ţi-a fost cel mai uşor să înveţi? Dacă m-aş gândi la ceva în mod particular, aş spune că mi-au plăcut mult adjectivele. Nu a fost uşor să le învăţ terminaţiile în funcţie de caz, însă după ce le-am „prins” şi le-am folosit corect am simţit o satisfacţie foarte mare. 5. Dar cel mai greu? Cred că cel mai greu a fost să înţeleg nativii germani. Cu cei din Austria a fost mai simplu. Aveam aşa emoţii, prima dată când am fost în Viena şi am comandat la restaurant! Aveam impresia că nu vor înţelege nimic din ce voi spune, însă m-am descurcat foarte bine. Şi pe ei i-am înţeles în conversaţiile purtate cât timp am stat acolo, nu doar în Viena, dar şi în alte oraşe din Austria. 6. Ce îţi place cel mai mult din limba germană? Exact ce m-a descurajat la început: că nu există reguli. Cred că asta m-a provocat şi mai mult să o învăţ, m-a ambiţionat să nu renunţ. Când am fost întrebată de profesoara de germană ce înseamnă pentru mine limba germană, am spus direct: provocare! “Deutsch ist eine Herausforderung.“ Îmi plăcea atât de mult cum sună cuvântul acesta! 7. Ce avantaje ţi-a creat cunoaşterea limbii germane? Învăţarea limbii germane a venit „la pachet” cu multă informaţie despre cultura şi civilizaţia germană – din nou, acesta este meritul abordării de la International House. Pe lângă toate avantajele pe care cei mai mulţi dintre noi le cunosc (îmbunătăţirea capacităţii de memorare, creşterea atenţiei, îmbunătăţirea abilităţilor de multitasking), mi-a deschis noi orizonturi şi m-a făcut mai atentă la celelalte limbi străine studiate. Afirmaţia lui Geoffrey Willans, „Niciodată nu poţi înţelege o limbă până nu înţelegi cel puţin două”, este cât se poate de adevărată! 8. La ce îţi foloseşte germana în mod curent? Îmi place foarte mult să fac drumeţii montane, nu doar în România, ci şi în alte ţări. Limba germană îmi e de mare folos când merg în micile comunităţi din Alpii austrieci, unde majoritatea localnicilor vorbesc doar germană. De asemenea, cinematografia germană a luat avânt în ultimii ani şi îmi face deosebită plăcere să vizionez filme nemţeşti fără subtitrare. Pe lângă exersarea limbii, îmi dă şi o oarecare satisfacţie că înţeleg şi recunosc anumite structuri gramaticale sau cuvinte care îmi cam dădeau bătaie de cap la cursuri. 9. “Germana se învaţă greu!” În ce măsură eşti de acord cu această părere? Nu e o limbă uşoară, însă se poate învăţa relativ uşor dacă îţi doreşti sau dacă ai nevoie la job. Cred că foarte mult contează cu cine o înveţi şi dacă metoda folosită în predare te ajută. Eu aşteptam cu nerăbdare orele de germană de la IH, chiar dacă erau vinerea dimineaţă la 8 şi trebuia să mă trezesc mai devreme, să ajung la curs, indiferent că era vară, iarnă sau toamnă ploioasă. Îmi plăcea foarte mult că Alina, profesoara de germană, punea accent pe conversaţie, pe jocuri şi activităţi funny – din nou, caracteristice metodei de predare de la IH. Ne trezeam vorbind în germană minute bune şi asta ne oferea încredere. 10. Se spune că o limbă străină adaugă ceva personalităţii noastre. Pe tine cum te-a schimbat germana? Mie mi-a adus un plus de încredere, m-a ajutat să-mi depăşesc anumite limite şi mi-a deschis apetitul pentru mai mult. Chiar îmi doresc să reiau cursurile, după o pauză de mai bine de un an, şi să ajung la un nivel cât mai avansat. Die Deutsche Akademie Bukarest, divizia de germană pentru copii a International House Bucureşti, oferă cursuri online de germană pentru copii și adolescenţi. Informaţii şi înscrieri: germanapentrucopii@ih.ro sau 0733 102 155. Pentru cursuri de germană pentru adulți ne puteți contacta la germana@ih.ro sau 0728 808 612.
